vineri, ianuarie 13, 2012

Adevarul despre pensiile militarilor(2)

CE NU A INTELES CURTEA CONSTITUTIONALA, SI NU NUMAI EI, REFERITOR LA PENSIILE MILITARILOR?



La afirmatia Curtii Constitutionale a Romaniei facuta in cadrul Deciziei Nr.871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial nr.433 din 28.06.2010 (dar si in alte decizii) „Curtea începe prin a constata că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială”, m-am asteptat la reactii si luarii de pozitie din partea specialistilor in finante, care sa lamureasca aceasta problema. Am constatat ca nu se doreste acest lucru si voi incerca sa lamuresc aceasta problema ca militar in rezerva, ca transmisionist si ca om care am lucrat mai mult de 7 ani la coordonarea elaborarii actelor normative specifice Armatei in cadrul Comisiei Superioare pentru Regulamente.

Voi incepe prin a prezenta afirmatii, cu care suntem de acord, prevazute in diferite acte oficiale.

Tot Curtea Constitutionala, cand avea alta compunere si avea un oarecare respect pentru lege, afirma in Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 72 din 18.02.2000 ca: ,,dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare şi ordinii publice – armata, poliţia şi serviciile speciale”, ... „instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu , ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii”, ...

„Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator magistratilor si cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept” ...

„ ... faţă de asemănările subliniate anterior între situaţia cadrelor militare şi cea a magistraţilor, avându-se în vedere şi caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o raţiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraţilor faţă de cadrele militare permanente ...”, ...

„Constatând că aceste elemente care diferenţiază regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.”.

Fata de aceste afirmatii am fost si suntem cu totii de acord, pentru ca si militarii si magistratii au cele mai restrictive statute, cu toate ca militarii sunt supusi unor restrictii cu mult mai mari. Si ca argument al acestei afirmatii stau marturie multitudinea de regulamente si ordine militare care trebuie respectate, activitatea mult mai periculoasa a militarului si nu in ultimul rand afirmatiile din Constitutia Romaniei si Codul Muncii, unde activitatea militara este asemuita muncii fortate: „la art. 42 alin. (1) din Constituitia Romaniei si art. 4 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 se precizeaza ca „Munca fortata este interzisa” in timp ce la alin. (2) din acelasi articol al Constituitiei Romaniei se specifica: „Nu constituie munca fortata: a) activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate potrivit legii, in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta;”.

Deci din punct de vedere al dreptului la pensie de serviciu cred ca am limpezit cat de cat lucrurile, militarii si magistratii au dreptul la pensii de serviciu. Militarii au avut pensie de serviciu, platita de stat si reglementat prin lege speciala inca de la 1830, in timp ce magistratii au dobandit-o ulterior, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curtii Constitutionale, ei solicitand pensie de serviciu ca si militarii.

Dar Curtea Constitutionala, schimbandu-si componenta, uita de jurisprudenta sa, uita de egalitatea de tratament juridic in domeniul pensiilor dintre militari si magistrati, si in Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 433 din 28.06.2010 arata ca ”Ar fi inadmisibil ca, practic, cel asimilat să beneficieze în continuare de cuantumul pensiei de serviciu al celui la care a fost asimilat, în condiţiile în care acesta din urmă nu mai beneficiază de acelaşi cuantum sau natură a pensiei, ci a intrat în sfera sistemului general de pensionare.”, netinand cont de aprecierile din Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 si nici de cele din Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, unde arata ca “principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite” .



Dar sa vedem cum stam cu cele doua parti si cum sa le potrivim in acest joc al vietii si intereselor.

Militarul s-a supus prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare care la art. 8 prevede indatoriri, la art. 9-27 drepturi (dreptul la solda lunara art. 9 lit. a) si dreptul la pensie militara de stat art. 11 alin. (1) - dreptul la pensie in acest moment a fost abrogat de Legea nr. 263/2010), la art. 28-31 interzicerea sau restrangerea unor drepturi si libertati, la art. 32-35 recompense si sanctiuni etc. Aceasta lege, conform prevederilor ei, acorda cadrelor militare in activitate pentru activitatea depusa o solda lunara precum si o pensie militara de stat (a se vedea si formularea din dreapata sus din decizia de pensie emisa in baza Legii nr. 164/2001 „PENSIE DE SERVICIU PENTRU ACTIVITATEA DEPUSA” si nu pentru cotizatia cu care s-a contribuit), potrivit legii, la trecerea in rezerva sau retragere. Deci, pensia militara este strict legata de indeplinirea serviciului militar si nu de plata unei anumite contributii, aceasta fiind conditia pentru obtinerea pensiei militare de stat. Cu alte cuvinte cetateanul (statul) cand se duce sa cumpere o marfa sau sa faca un credit (respectiv statul sa primeasca munca militarului de a apara tara) plateste un aconto (statul plateste militarului cat timp este in activitate o solda lunara, reglementata de legislatia in vigoare la aceea data – care este prima parte a intelegerii) urmand sa plateasca in rate lunare restul datoriei pentru achitarea marfii primite (respectiv statul trebuie sa achite a doua parte a marfii primite, prin achitarea in rate lunare a pensiei militare de stat, reglementata de legislatia in vigoare la aceea data). Deci conditia ca militarul sa primeasca pensie militara de stat a fost sa indeplinesca serviciul militar, sa desfasoare o anumita activitate si nu sa achite o anumita contributie pentru pensie. Acest lucru este valabil in toate statele lumii, nu numai ale Uniunii Europene.

In momentul trecerii militarului in rezerva si acordarii pensiei militare de stat obligatiile militarului fata de tara erau incheiate si nu se mai putea reveni asupra lor, urmand ca statul sa se achite de obligatia lui, pe care el si-a stabilit-o conform legii si deciziei de pensie militara de stat. Este normal ca atunci cand militarul si-a indeplinit partea de contract cu tara si tara trebuie sa se achite si de cealalta parte a ei de contract fata de militar, asa cum a fost stabilita prin decizia de pensie (oare exista cineva care atunci cand dupa ce a achizitionat o marfa si a folosit-o, atunci cand trebuie sa-si achite datoria prin rate, poate sa spuna ca nu mai vrea sau nu mai poate sau sa plateasca mai putin decat s-a stabilit la incheierea tranzactiei? Asa cum vrea statul acum, cu noi militarii?). Banuiesc ca nu a priceput Curtea Constitutionala cum sta cu cele doua parti referitoare la veniturile militarului si a facut o paralela cu pensiile magistratilor si a celorlati care au primit pensii de serviciu (pensii speciale) pe care le-a considerat ca fiind formata din doua parti pensia contributivă şi un supliment din partea statului. La militar este alta situatie si s-a facut o mare confuzie, remuneratia militarului pentru activitatea depusa se compune din doua parti, asa cum prevede Legea nr. 80/1995, solda lunara pe timpul cat este activ si pensia militara de stat (careia putea sa-i spuna foarte simplu renta militara, pentru a nu se crea confuzii cu pensia), platibila lunar, pe timpul cat este in rezerva si retragere. Din aceasta cauza pensia militarului este un drept castigat.

Ganditi-va cat ar trebui sa plateasca statul roman, lunar, unui mercenar ca sa indeplineasca atributiile pe care le face militarul roman? Va asigur ca ar trebui sa plateasca triplu. Dar ar putea sa aiba surpriza ca atunci cand ar trebui sa-si puna viata in pericol, intr-o situatie foarte dificila, cand tara este atacata de forte superioare din punct de vedere numeric si al dotarii, acestia sa fuga cat mai repede si cat mai departe, caci nu ii leaga nimic de Romania si bani pot castiga oriunde fara a-si pune viata in pericol.

Celelalte categorii socio-profesionale, care s-au supus Legii nr. 53/2003 Codul muncii, nu aveau prevazut dreptul de a beneficia de pensie la iesirea din activitate, la o anumita varsta. Acest lucru nu era si nu este prevazut nici in contractul colectiv de munca si nici in contractul individual de munca. Singurul act normativ unde era prevazut acest drept la pensie era in Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (care era la acel moment Legea nr. 19/2000). Dar dreptul de a beneficia de pensie sau alte drepturi de asigurari sociale il aveau numai cei care plateau contributii la bugetul de asigurari sociale.

Persoanele care nu au platit contributii la bugetul de asigurari sociale si nu se puteau intretine datorita varstei inaintate sau anumitor afectiuni beneficiau de ajutoare de stat, acordate dupa alta lege si care nu sunt in categoria pensiilor.

In concluzie, militarii nu puteau fi asemanati nici cu cei care nu au muncit si nici cu cei care supus Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, aceasta fiind o mare eroare si ce este mai dureros este ca ea este facuta de cei mai buni juristi ai tarii. Atunci ce sa te astepti de la cei mai mici ca ei? Ce au invatat de la acestia?

Este o regula din batrani, ca atunci cand nu stapanesti un domeniu de activitate sa nu faci aprecieri de valoare sau sa iei masuri care ar afecta viata unor oameni fie chiar si unui singur om. Din aceasta cauza se angajeaza consilieri pe diferite probleme.

Eu nu sunt specialist in finante dar pot sa am o parere pe care specialistii in domeniu pot sa o confirme sau sa o infirme.

Cititi si dati mai departe sa vada cat mai multi oameni cum si-a batut joc de militari Presedintele, Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala.

Suntem singurul stat european care a recalculat pensiile militare si singurul stat care prin modul de calcul al pensiei militarilor am rasturnat ierarhia militara, din punct de vedere al cuantumului pensiilor cu consecinte negative asupra moralului militarilor in rezerva, cei chemati sa apere tara la nevoie. Aceasta este grija pentru intarirea capacitatii de aparare a tarii a celor care conduc acum tara, considerand ca presa care ii critica pentru greselile care le fac este mai periculoasa pentru capacitatea de aparare a tarii. Dupa felul in care ne conduc acesti „strategi”, dupa cum actioneaza, se pare ca pentru intarirea capacitaii de aparare a tarii nu este importanta exploatarea rationala a bogatiilor tarii, dezvoltarea industriei, a agriculturii, a transporturilor, a economiei in general, perfectionarea si modernizarea educatiei, a culturii, precum si pregatirea rezervei fortelor armate ci considera necesara si suficienta apartenenta la alianta NATO. Este si asta o modalitate de a-ti afirma competenta in acest domeniu al strategiei militare.



INTOCMIT

25.01.2012

Col. (r) Victor COLTESCU






PENSIILE MILITARILOR SA REDEVINA PENSII MILITARE DE STAT !

1. De ce sunt umilite cadrele armatei? ce se urmareste prin aceasta?

2. Cine are interes sa loveasca prestigiul si pozitia in societate a armatei?

3. De ce nu sunt respectate legile din romania?

4. Cine, in fata cui, cum si cand raspund cei ce incalca legile din romania?

5. Ce efecte au masurile luate cu incalcarea legislatiei si in cat timp vor fi remediate aceste efecte?

6. De ce sunt atatate categoriile socio-profesionale unele impotriva altora cand in conditii de criza ar trebui sa se lupte pentru cresterea unitatii poporului?



Iata cateva intrebari pe care si le pune orice om de buna credinta si care doreste binele Romaniei. Dar in continuare voi incerca sa analizez de ce s-au recalculat pensiile militarilor prin trecerea acestora de la sistemul pensiilor militare de stat (pensii de serviciu) in sistemul public de pensii. Daca ceea ce s-a declarat a fost realizat sau a fost numai motivul pentru ca sa se faca recalcularea.

De la inceput trebuie sa precizez ca Romania poate intra in Cartea Recordurilor fiind primul stat din lume care a trecut la recalcularea pensiilor militarilor, trecerea acestora in sistemul public de pensii, calculate pe baza unor punctaje si dependente de punctul de pensie si culmea ironiei fara nici o reactie ferma si pe masura, la timpul potrivit, din partea cadrelor militare active si in rezerva. Toate reactiile au fost tardive, slabe (li s-a dat impresia celor de la putere ca se poate si asa si se poate accepta orice), cand raul era deja facut.

Dar sa incepem cu inceputul si sa vedem ce s-a facut si cum, ce acte normative s-au incalcat.



Constitutia Romaniei/2003 prevede la art. 1 alin. (5) ca „respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Aceasta obligatie este pentru toti cetatenii romani. Tot Constitutia Romaniei/2003 la art. 16 alin. (2) precizeaza ca „Nimeni nu este mai presus de lege”. Spre deosebire de ceilalti cetateni ai Romaniei, parlamentarii (art. 70 alin. (1) din Constitutie), Presedintele Romaniei (art. 82 alin. (2) din Constitutie), membrii Guvernului(art. 104 alin. (1) din Constitutie), judecatorii (art. 34 alin. (1) din Legea nr. 303/2004) si militarii (art. 8 din Legea nr. 46/1996) depun un juramant prin care se obliga sa respecte Constituţia şi legile ţării.

Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, lege care sta la baza elaborarii actelor normative ale tarii, document de capatai in acest domeniu, prevede la art. 6 alin. (1) ca in proiectul de act normativ „Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte”. Pentru a se lamuri mai bine aceasta armonizare cu legislatia comunitara, actualii guvernanti modifica aceasta lege prin Legea nr. 29/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2000 care la art. I pct. 5 modifica art. 22 alin. (1) astfel: „Solutiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie sa aiba in vedere reglementarile in materie ale Uniunii Europene, asigurand compatibilitate cu acestea.”

In conditiile in care toate statele europene, si nu numai, reglementeaza pensiile militarilor prin legi separate sau capitole separate de ceilalti cetateni si pensiile se stabilesc ca procente din ultimul venit sau veniturile din ultimele 3/6 luni, se platesc din bugetul de stat etc. cum poti sa spui ca respecti legile tarii si armonizezi legislatia cu cea comunitara pentru a fi compatibile cand recalculezi pensiile militare ca pentru civili, introducandu-le in sistemul public de pensii, platite din bugetul de asigurari sociale si dependente de punctul de pensie (care este la bunul plac al guvernantilor)? Se respecta in acest caz juramantul si art. 1 alin. (5) din Constitutie? Raspunde in fata cuiva primministru/Guvernul ca a elaborat astfel de legi (Legea nr. 119/2010 si Legea nr. 263/2010)? Raspunde Parlamentul ca a adoptat astfel de legi? Raspunde Presedintele Romaniei ca a promulgat astfel de legi? Raspunde Curtea Constitutionala ca a dat decizii de constitutionalitate la aceste legi? Sunt intrebari la care raspunsul este unul invariabil si valabil pentru toate: NU. Intr-un stat de drept nu s-ar fi ajuns la o astfel de situatie si nicidecum sa trebuiasca sa se rezolve o astfel de situatie si daca s-a ajuns, de demisie de onoare nici nu se poate discuta.



Constitutia Romaniei/2003 prevede la art. 147 alin. (4) ca „Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”. Dar sa vedem cum sunt respectate si aceste prevederi constitutionale in raport cu Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, dar si alte decizii la care face referire aceasta:

1) „Conform reglementărilor menţionate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraţilor, respectiv militarilor care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraţilor, cât şi în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieşirii la pensie”

2) „Constatând că aceste elemente care diferenţiază regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.”

„Un alt element comun care justifică în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraţilor şi al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept.”

3) „Curtea Constituţională constată, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca şi cea a pensiei de serviciu pentru magistraţi, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii ...”

4) „... Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin Legea nr.74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.193 din 4 mai 1999. Astfel această cartă, care prin art.12 al părţii a II-a reglementează între altele “Dreptul la securitate socială”, prevede, de asemenea, la art.E al părţii a V-a, denumit “Nediscriminarea”, că “Respectarea drepturilor recunoscute în prezenta cartă trebuie asigurată fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, sănătate, apartenenţă la o minoritate naţională, naştere sau orice altă situaţie”. În vederea interpretării acestui text anexa (intitulată “Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privinţa persoanelor protejate”), care face parte integrantă din cartă, dispune cu aceeaşi forţă juridică în sensul că “O diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”.

De asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, referitoare la aplicarea principiului egalităţii în faţa legii şi al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudenţa în materie, şi ea constantă, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi că pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferenţă. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr.70 din 15 decembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr.74 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.189 din 22 iulie 1994; Decizia nr.139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.7 din 20 ianuarie 1997.„

5) „În acelaşi timp Curtea Constituţională constată că, faţă de asemănările subliniate anterior între situaţia cadrelor militare şi cea a magistraţilor, avându-se în vedere şi caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o raţiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraţilor faţă de cadrele militare permanente, ...”

6) „Într-adevăr, diferenţa de regim juridic ce se creează între pensia magistraţilor şi pensia militarilor constituie, în condiţiile înfăţişate prin considerentele anterioare, o încălcare de către legiuitor a egalităţii de tratament juridic ...”

7) “O diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”.

8) „În acelaşi sens este de altfel şi jurisprudenţa îndelungată a Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat, în aplicarea prevederilor art.14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, prin hotărârea pronunţată în cazul “Marks contra Belgiei”, 1979).

De asemenea, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69 din 16 martie 1994, a stabilit că “un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice”. De asemenea, prin Decizia nr.135 din 5 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constituţională a reţinut că “principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite”.

In conditiile in care prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor se stabileste ca pensiile militarilor sa devina pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sitemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si sa fie recalculate iar ale magistratilor sa nu fie recalculate, mai putem aprecia, in raport de cele prezentate mai sus, ca se respecta Constitutia Romaniei? Se poate aprecia ca se respecta Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 art.E al părţii a V-a, denumit “Nediscriminarea” cand militarii sunt discriminati in raport cu magistratii, in loc sa fie tratati la fel?

Totodata, Constitutia Romaniei/2003, referitor la tratatele de aderare la Uniunea Europeana, prevede:

„Art. 11. (1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.”

„Art. 20. (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”

„Art. 148 (4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”

Analizand prin prisma celor prezentate anterior este clar ca nu se pune problema respectarii tratatelor privitoare la drepturile omului, a Constitutiei Romaniei si a Deciziilor Curtii Constitutionale din punctul de vedere al modului de acordare si stabilire a pensiilor militarilor.

Si in aceasta situatie te intrebi pe buna dreptate cine este tras la raspundere si de catre cine? Cine ii trage la raspundere pe membrii Guvernului, Parlamentarii ce tin cu guvernantii si Presedintele Romaniei ca nu respecta Constitutia si juramantul depus? Cine trage la raspundere Curtea Constitutionala a Romaniei ca odata cu schimbarea membrilor ei se schimba si deciziile, dar fara a o face in mod explicit si justificat?

Revenind la deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei si modul cum sunt ele respectate, conform Constitutiei, redau si urmatoarele aspecte:

a) Decizia nr.120 din 15 februarie 2007 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 204 din 26.03.2007 prevede ca: „În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”. Asupra acestei decizii, Curtea Constitutionala nu a mai revenit pentru a o modifica, si sa aduca argumente de ce o modifica si deci aceasta decizie a ramas valabila. Chiar daca Legea nr. 119/2010 nu prevede ca in caz de recalculare daca rezulta un cuantum mai mic al pensiei se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, atunci de ce Ministerele care au trecut la recalcularea pensiilor, stabilite conform prevederilor legilor aflate in vigoare la data calcularii initiale a pensiilor, nu au respectat Decizia nr.120 din 15 februarie 2007 a Curtii Constitutionale? De ce au incalcat Constitutia Romaniei si principiul drepturilor castigate? Cine ii trage la raspundere? Cine vorbeste de onoare (probabil un termen ce are o alta semnificatie pentru presedinte, guvernanti si parlamentarii puterii) si respectarea juramantului?

b) Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, pana la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”

Prin Decizia nr. 830/2008 (Publicată în Monitorul Oficial nr. 559 din 24.07.2008) Curtea Constituţională a statuat „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.

c) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 120 din 15 februarie 2007 a statuat ca „Aplicarea unui tratament juridic diferentiat unor situatii diferite, determinate, intre altele, si de exercitarea unor profesii diferite, care genereaza venituri variate in cuantum in functie de care se apreciaza pensia cuvenita, nu poate fi privita ca o incalcare a principiului constitutional al egalitatii in drepturi”. Deci se poate aprecia ca prin aplicarea aceluiasi tratament juridic in domeniul pensiilor atat militarilor cat si celorlalte categorii socio-profesionale in conditiile in care regimul juridic al vietii si activitatii acestora au fost total diferite se incalca atat principiul constitutional al egalitatii in drepturi prevazut la art. 16 alin. (1) dar si ale art. 15 alin. (1) cat si decizia nr. 120 a Curtii Constitutionale.

Prin recalcularea pensiilor militare se stat si diminuarea acestora s-a incalcat dreptul de proprietate astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; pot cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.

In cauza Buchen v. Cehia (2006), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca „limitarea nejustificata a unui drept recunoscut, cum ar fi o pensie speciala, drept nesocotit ulterior, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila pentru o asemenea ingradire, constituie o privare de proprietate in sensul art. 1. par.1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar si o discriminare in sensul art. 1 din Protocolul nr.12”;

In cauza Gaygusuz v. Austria (1996), Curtea a decis ca „pensia constituie un drept patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie si se constata o discriminare, in sensul art.14, daca lipseste o justificare obiectiva rezonabila pentru diminuarea patrimoniului reclamantului”;

In cauza Andrejeva v.Letonia (2007), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat statul parat la despagubiri, stabilind ca este incalcat art. 6 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr.1 in cazul in care se procedeaza la recalcularea in minus a pensiei, dat fiind ca este vorba despre un drept castigat ;

In speta Muller v. Austria, precum si in numeroase alte spete similare, s-a decis constant in sensul ca „o reducere substantiala a nivelului pensiei ar putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si chiar a insasi dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurare la batranete.”

O discutie aparte a fost facuta la nivelul CEDO si la cel al CJCE asupra notiunilor de „bun patrimonial” si de „speranta legitima”. In conformitate cu art.14 din Conventia pentru interzicerea discriminarii si art. 1 din Protocolul 1 referitor la protectia proprietatii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca „notiunea de bun inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economica, astfel incât dreptul la pensie si, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate” (cauza Buchen versus Cehia). Din aceasta perspectiva, apare ca fiind evident ca pensia de servicu a militarilor, asa cum este in prezent reglementata si avand cuantumul stabilit prin lege, constituie un „drept de proprietate” in sensul Conventiei si a Protocoalelor aditionale, iar reducerea prin recalculare a acestui drept ar echivala cu o expropriere.

Chiar Curtea Constitutionala a Romaniei in Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 precizeaza: ”Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 20 din Constituţie, raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că, potrivit art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale". Noţiunea "bun" utilizată de acest text are o semnificaţie autonomă, putându-se considera că pensia este un bun care intră sub protecţia acestui text.”

Tin de asemenea sa precizez ca, in Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 pe care a luat-o, Curtea Constitutionala a Romaniei a plecat de la cateva premise care nu sunt reale (nu stiu daca voit sau nu s-a procedat asa):

a) astfel in aceasta decizie se precizeaza ca „Instituirea pensiei de serviciu pentru magistraţi "nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii". Astfel, acest statut special stabilit de Parlament prin lege este mult mai sever, mai restrictiv, impunând magistraţilor "obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii." Din aceasta apreciere se poate vedea eroarea comisa, in sensul ca militarii au fost exclusi din categoria celor care au obligatii si interdictii in plus, in conditiile in care tot Curtea Constitutionala in anul 2000 in Decizia nr. 20 aprecia ca: „,instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au.” Astfel ca stai si te intrebi, dupa ce intr-adevar studiezi cele doua statute si vezi ca militarii au ceva mai multe restrictii, unele stabilite nu numai prin acest statut ci si prin regulamentele militare si altele prin ordine ale ministrului apararii, cine a avut interes sa creeze aceasta discriminare? Cine are interes sa creeze tensiuni intre militari si magistrati? De ce oare magistratii, ca sa primeasca pensii de serviciu au cerut sa fie tratati din punct de vedere juridic la fel ca militarii (acestia avand traditie din acest punct de vedere), inclusiv in domeniul pensiilor (vezi Decizia nr. 20/2000 a Curtii Constitutionale) iar acum cand s-a pus problema recalcularii pensiilor s-au distantat de militarii ? Nu putem decat sa spunem: „Cinste” magistratilor care au facut jocul guvernantilor!

b) o alta premisa gresita este aceea ca in aprecierile facute nu s-a tinut cont de faptul ca Armata are de mai bine de 150 de ani (de la 1829-1830) stabilite pensii militare de stat, platite numai de la bugetul de stat, iar militarii nu au contribuit niciodata la bugetul de pensii, in timp ce alte categorii socio-profesionale si-au creat pensii de serviciu dupa anul 1989, prin legi speciale, care se achita de la bugetul de asigurari sociale, unde au avut contributii, si diferenta (destul de mare) de la bugetul de stat. Astfel militarii au fost tratati ca toti cei cu pensii speciale. Astfel in Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 pe care a luat-o Curtea Constitutionala a Romaniei se precizeaza ca: „... în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat.”

Structurarea pensiei de serviciu in doua componente, pensia contributiva, platita de la bugetul de asigurari sociale, si supliment din partea statului platit din bugetul de stat este insa valabila pentru personalul diplomatic si consular ( art. 9 din OUG nr. 36/2003 aprobata cu modificari prin Legea nr. 595/2003), judecatori si procurori (art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004), deputatii si senatorii (prin art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor se face trimitere la Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor), personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecãtoresti si al parchetelor de pe lângã acestea (art. 68 alin. (11) din Legea nr. 567/2004), funcţionarii Curţii de Conturi (consilier de conturi - art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 cu norma de trimitere la lega pentru magistraţi si auditor public extern – art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 cu norma de trimitere la legea pentru funcţionarul public parlamentar), functionarul public parlamentar (art. 74 alin. (6) din Legea nr. 7/2006) si personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania (art. 46 alin. (3) Legea nr. 223/2007), nu si pentru militari si politisti.

Cand pleci de la premise false, concluzia nu poate fi decat una falsa. Si totusi Curtea Constitutionala a gasit o portita de iesire pentru magistrati – independenta magistratilor - pentru a nu li se recalcula pensiile. Dar oare magistratii dupa iesirea la pensie mai iau decizii pentru ca sa se invoce independenta lor. Acest lucru era poate valabil pentru cei in activitate.



De asemenea se încalcă si principiul drepturilor câştigate. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” (Cauzele Saieva v Caisse de compensation des allocations familiales - 32/76 şi Mărio Viva v Fonds National de Retrăite des Ouvriers Mineurs - 83/87).

Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.



In urma analizarii Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, a art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si a articolelor din actele normative pe care le abroga articolul 196, am intocmit cateva situatii dupa a caror parcurgere veti trage singuri concluziile care se impun:



Statute prevazute in Constitutia Romaniei/2003 (pt a fi adoptate prin lege organica)

1. - statutul deputatilor si al senatorilor – art. 73 alin. (3) lit. c); (prevedere asigurare in sistemul public de pensii si asigurari sociale - art. 5 alin. 1 pct. I din L 19/2000;

2. - statutul functionarilor publici – art. 73 alin. (3) lit. j); (prevedere asigurare in sistemul public de pensii si asigurari sociale - art. 5 alin. 1 pct. I din L 19/2000)

3. - statutul minoritatilor nationale din Romania – art. 73 alin. (3) lit. r);

4. - statutul cadrelor militare – art. 118 alin. (2); (nu sunt prevazuti in sistemul public de pensii)

Consider ca in mod normal statutul trebuie sa prevada ca persoanele din profesia respectiva au dreptul la pensie in sistemul public de pensii si asigurari sociale sau in alt sistem, urmand ca legea pensiilor din sistemul respectiv sa reglementeze aceasta problema (varsta de pensionare, stagiul de cotizare, vechimea in serviciu/profesie, modul de calcul etc.).



Legi care reglementau numai pensiile sau pensiile si asigurarile sociale pana in dec. 2010

- Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările si completările ulterioare;

- Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările si completările ulterioare;

- Legea nr.179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurări sociale ale polițistilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările si completările ulterioare;

- Legea nr. 263/2008 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, cu modificările ulterioare;

- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările si completările ulterioare;



Legi de organizare si functionare si Statute profesionale (aprobate prin lege) care reglementau conditiile de acordare si cuantumul pensiilor de serviciu (speciale), sau care fac trimitere la astfel de statute prin norme de trimitere (pana in dec. 2010)

- Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare (art. 68, art. 68 alin. (2) și art. 68 – 68);

- Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008 (art. 49—51);

- Legea nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009 (art. 74—77, 80, 81 și 96);

- Legea nr. 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007 (art. 43—52 și 54);

- Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009 (art. 49 alin. (4) și art. 51 alin. (2));



Statute profesionale care stabilesc numai dreptul la pensie (nu substituie legea pensiilor) si fac trimitere la lege pentru modul de acordare si calcul a acesteia (pana in dec. 2010)

- Legea nr. 80/2007 privind statutul cadrelor militare publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995; Lege pensii de serviciu

- Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002; Lege pensii de serviciu

- Legea nr. 269/2003 privind statutul corpului diplomatic si consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificările ulterioare (art. 29 și 52); Lege pensii de serviciu

- Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare (art. 127 alin. (3) si art. 130); Lege pensii din sistemul public



Categorii socio-profesionale ale caror drepturi si libertati sunt anulate sau diminuate prin constitutie si statute

- judecatorii Curtii Constitutionale;

- avocatii poporului;

- magistratii;

- membrii activi ai armatei;

- politistii;

- alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.

Ce drepturi si libertati sunt anulate sau diminuate sunt prevazute in statute. Constitutia Romaniei prevede pentru categoriile enumerate mai sus numai ca „Nu pot face parte din partide politice” (art. 40 alin. (3)) si nu pot fi alesi (art. 37 alin. (1)).

Militarilor nu li s-a aplicat Codul Muncii, nu au avut carte de munca iar prin regulamentele militare si ordine ale ministrului apararii li s-au impus multe alte restrictii pe care alte categorii socio-profesionale nu le-au avut.



Categorii socio-profesionale a caror pensie se compune dintr-o componenta platita de la bugetul asigurarilor sociale si o componenta de la bugetul de stat

Acestia sunt cei care erau apreciati de catre Curtea Constitutionala a Romaniei in Decizia nr. 873/2010 ca:

„ în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art.47 alin.(2) din Constituţie. Aceasta informatie retinuta de catre Curtea Constitutionala a Romaniei ar fi fost corecta si se aplica la anumite pensii speciale, dar nu si la cele militare. Incluzand in aceasta categorie si pensiile militare se pleaca la aprecierea unei situatii de la niste informatii false deoarece militarii nu au contribuit niciodata la bugetul asigurarilor sociale, deci nu li se poate aplica principiul contributivitatii, pensiile militare de stat au fost suportate dintotdeauna numai din bugetul de stat.

Categoriile socio-profesionale care erau incluse in Legea nr. 19/2000 si care au contribuit la bugetul asigurarilor sociale ca apoi sa-si faca legi speciale de pensii astfel incat pensiile lor sa aiba doua componente pensia contributivă şi un supliment din partea statului sunt (a se vedea articolele si legile abrogate prin Legea nr. 263/2010):

1. personalul diplomatic si consular – prin art. 52 din Legea Nr. 269 din 17 iunie 2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României face trimitere la legea speciala de acordare si calcul a pensiilor lor speciale - Ordonantã de Urgentã nr. 36 din 21 mai 2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular (art. 1 – pensie de serviciu), aprobata cu modificari prin Legea nr. 595/2003;

2. deputatii si senatorii - prin art. 49 din Legea nr. 962006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor face trimitere la Legea nr 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;

3. functionarului public parlamentar – prin art. 74 alin. (3) din Legea nr. 7/2006 (Republicata 2009), privind statutul functionarului public parlamentar „beneficiaza de pensie de serviciu in cuantumul prevazut la Art. 82 din Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”;

4. personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania – prin art.43 alin. (1) din Legea nr. 223 din 4 iulie 2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania beneficiaza de pensie de serviciu, al carei cunatum se stabileste conform art. 44 alin. (1) „în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni de activitate anterioare lunii în care are loc pensionarea” si care conform art. 46alin. (3) „Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse”;

5. functionarii Curtii de Conturi – prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi face trimitere la Legea nr 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;

6. judecatorii si procurorii – prin art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor nr. 303/2004 beneficiaza de „pensie de serviciu, in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii” si care conform art. 85. alin. (1) “Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevazuta de art. 82 alin. (2), art. 831 si art. 84 alin. (3), precum si pensia de serviciu acordata celor care nu indeplinesc conditia de limita de varsta prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se suporta din bugetul de stat.”

Este foarte interesant momentul cand aceste categorii socio-profesionale si-au stabilit pensii de serviciu prin legi speciale si modul cum sunt structurate aceste pensii de serviciu (o parte platita de la bugetul de asigurari sociale – pentru ca au contribuit si o parte de la bugetul de stat – ca sa le compenseze ce??? – mai putin la magistrati).

Asa cum se arata in Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 a Curtii Constitutionale „Guvernul a transmis Curţii Constituţionale, prin Adresa înregistrată sub nr.8.259 din 23 iunie 2010, punctul său de vedere cu privire la impactul bugetar al adoptării Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aşa cum a fost el stabilit de ministrul de resort.” si prin care se aprecia ca „Cu privire la eliminarea pensiilor speciale din sistemul de apărare şi ordine publică, se arată că recalcularea va viza 155.842 de pensii şi că prin operaţiunea realizată se vor obţine "economii rezultate din recalcularea pensiilor mari şi foarte mari (cele care depăşesc suma de 3.000 lei)". Dar din ultimele declaratii ale ministrului apararii rezulta cu totul altceva, in sensul ca prin cresterea a peste 90% din pensiile militarilor si platirea lor din cadrul bugetului de asigurari sociale presiunea asupra acestuia a crescut si mai mult, deci efectul a fost invers fata de cel scontat. Totusi sa nu uitam ca scopul nedeclarat al acestei recalculari nu a fost reducerea pensiilor ci dependenta pensiilor militare de punctul de pensie care poate fi in orice an diminuat fara prea multe probleme (asa este prevazut in lege si nu mai trebuie sa dea nimeni socoteala pentru scaderea pensiilor) si faptul ca pensiile militarilor nu mai trebuie sa fie actualizate in raport cu cele ale militarilor activi, ci numai cu inflatia. Altfel cum se poate explica aceasta risipa (oare a facut cineva un calcul) de forte, timp, fonduri si mijloace materiale la care se adauga si nervii si timpul pierdut de catre pensionari pentru aceasta recalculare, care va fi urmata de revizuire (alt termen folosit pentru a mai atenua impactul recalcularii asupra unui numar mare de pensionari militari). Oare au luat in calcul initiatorii acestei legi 119/2010 ca sunt unele arhive care au fost distruse de inundatii si cutremure, unele documente care nu mai pot fi descifrate datorita materialelor cu care au fost intocmite si timpului care s-a scurs de la creerea lor si a faptului ca situatia veniturilor cadrelor militare nu se gasesc intr-un singur document (state de plata de la unitate si uneori de la esalonul superior, ordine de zi pe unitate etc.) si intr-un singur loc (unitati de pe tot teritoriul tarii, depozite de arhiva etc.). Si-a pus totusi cineva problema ca actualii guvernanti nu au prevazut in aceste legi nici o masura compensatorie pentru pensiile celor obligati sa paraseasca sistemul inainte de termen pentru ca Romania sa-si indeplineasca obligatia asumata de reducerea efectivelor prin intrarea in NATO? Cu ce sunt vinovati acestia ca acum trebuie sa fie pedepsiti cu diminuarea pensiilor ca nu au stagiul complet de cotizare? Cum isi protejeaza Romania soldatii si gradatii profesionisti care duc faima tarii pe teatrele de actiuni militare si ii ridica prestigiul in lume prin jertfele de sange si indeplinirea cu succes a misiunilor alaturi de ceilalti militari ai statelor membre NATO cand la ajungerea la varsta de parasire a sistemului militar nu au dreptul la pensie? Ce garantii trebuie sa mai ceara un cetatean roman Guvernului atunci cand trebuie luate niste masuri care nu ii sunt favorabile, pentru ca mai tarziu sa nu se intoarca impotriva lui acceptarea unor solutii in acel moment cand guvernantii isi rezolva problemele?

De ce se doreste dezbinarea categoriilor sociale in conditii de criza cand ar trebui sa se intareasca unitatea nationala pentru a se putea depasi aceasta situatie deosebit de grea? De ce se incalca legile tarii, incepand cu Constitutia Romaniei si terminand (culmea ironiei) cu legi facute chiar de guvernanti?

De ce se loveste in chiar pilonii de baza ai unei natiuni: educatia, armata, religia si sanatatea? (cred ca stiti raspunsul)



Cred ca singura solutie este sa mergem la vot cat mai multi si sa votam impotriva lor (a smecherilor, a nespecialistilor, a pilosilor, a hotilor, a celor care nu au alta lege decat legea bunului plac, a celor care cred ca daca sunt la conducere sunt stapani de sclavi si sunt pe veci stapani). Sa votam impotriva lor atat de multi cat ei nu pot sa fure pentru a reveni pe drumul normalitatii, pe drumul legalitatii.

Dupa darea jos de la putere a tuturor guvernantilor si parlamentarilor corupti si care nu au ce cauta in cel mai reprezentativ organ al statului trebuie facuta curatenie in justitie si in toate organele statului (Presedintele Romaniei, Avocatul Poporului, Procurorul General al Romaniei, CNCD, Politie, Armata etc.) si numiti oameni buni specialisti, cinstiti si care sa lupte pentru binele tarii.

Cei ce au incalcat legile tarii sa raspunda pentru faptele lor in fata justitiei.

Dati acest material sa circule la cat mai multi militari si nu numai ca sa vada ce se intampla cu ei, ca sa vada, daca mai era necesar, cine si cum ne conduce.



14.11.2011

Col. (r) Victor COLTESCU
Trimiteți un comentariu