sâmbătă, martie 17, 2012

Aspecte juridice privind revizuirea pensiilor militarilor in rezerva si retragere(r)


a)      emiterea deciziei de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic

Deciziile  de recalculare a pensiei au fost emise în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010  pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. Prin Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus: „suspendarea executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”.
 Faţă de aceste aspecte, rezultă că recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare era suspendată prin hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate şi a cuantumului pensiei, astfel cum a fost el stabilit în procesul de revizuire.
 Decizia de revizuire emisă  este lovită de nulitate absolută din considerentul că ar trebui revizuită o decizie de recalculare emisă în mod legal. Ori,  decizia de recalculare nu are temei juridic legal, fiind emisă totodată, de o autoritate care nu avea competenţa legală de a emite decizii de recalculare, respectiv Direcţia Financiar-Contabilă a Ministerului Apărării Naţionale.

b)     incalca art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei -  Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile  – principiul  neretroactivitatii  legii

Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala (mai departe, OUG nr.1/2011) ,,consfinteste” modificarea unor raporturi juridice create sub imperiul unor legi mai vechi, respectiv Legea nr. 164/2001 privind pensile militare de stat cu completarile si modificarile ulterioare si Legea nr. 179/2004 privind pensile politistilor cu completarile si modificarile ulterioare.

c)      incalcalca principiul neretroactivitatii efectelor actelor administrative

Art. 7 din O.U.G. nr.1/2011 are urmatorul conținut: ,,(1) In cazul pensiilor prevazute la art. 5 şi 6, nu mai tarziu de data de 31 martie 2012 se va efectua regularizarea acestora, prin stabilirea sumelor de plata sau de recuperat, dupa caz, in functie de cuantumurile rezultate dupa luarea in considerare a tuturor documentelor care atesta veniturile realizate pe intreaga durata a stagiului de cotizare sau dupa aplicarea grilei prevazute în anexa nr. 1. (2) Sumele de plata se vor achita pana cel tarziu la data de 31 decembrie 2012, iar sumele de recuperat se retin din drepturile de pensie, in conditiile legii.”
Prevederea constitutionala cu valoare de principiu conform careia legea dispune numai pentru viitor se transpune in domeniul actelor administrative in principiul neretroactivitatii efectelor actelor administrative. Deciziile de pensie sau de revizuire a pensiilor au natura juridica a unor acte administrative cu caracter special. Prin urmare, aceste decizii sunt, in esenta lor, tot acte administrative. Referitor la momentul de la care actele administrative incep sa produca efecte juridice, in principiu acesta este cel al publicarii pentru actele administrative normative si, respectiv, cel al comunicarii pentru actele administrative individuale. Numai din acest moment persoanele carora li se adreseaza iau cunostinta de continutul actului administrativ si, drept urmare, li se poate pretinde o anumita conduita.
Art. 7 din O.U.G. nr.1/2011 incalca in mod vadit principiul neretroactivitatii efectelor actelor administrative din moment ce dispune ca ,,sumele de recuperat se retin din drepturile de pensie”. In concret, deciziile de revizuire a pensiilor (care, din interpretarea art.1 alin. 3 si 4, au fost emise  si comunica te doar in noiembrie-decembrie 2011), au  produs efecte incepand din 01.01.2011.
Afectarea dreptului  este  cu atat mai grava cu cat la o incalcare a principiului neretroactivitatii legii, constand in insasi revizuirea (diminuarea) cuantumului pensiei, se adaugă si incalcarea principiului neretroactivitatii efectelor actelor administrative.

d)     incalca art. 44 din Constitutia Romaniei – Dreptul de proprietate privată, precum si Protocolul 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale

In conformitate cu Constitutia Romaniei, art. 44, “(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.  (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. (…) (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. (4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.”
Decizia criticata contravine si articolului privitor la protectia proprietatii din Protocolul 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, la care Romania este parte. Astfel, Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor”.
Referitor la textul menţionat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că noţiunea de „bun” acoperă şi dreptul unei persoane asupra unei creanţe, inclusiv a uneia de natură salarială; dreptul de a fi beneficiarul unei prestaţii sociale pentru persoanele fără niciun venit; dreptul la o pensie de bătrâneţe; dreptul la o pensie pentru văduvi ( Hotărârea pronunţată în cauza Rafinăriile greceşti Stran şi Stratis Andreatis; Hotărârea Gaygusuz; Hotărârea Buchen, Hotărârea Willis). Aceeaşi Curte a statuat că noţiunea de „bun” are un înţeles foarte cuprinzator, el ingloband orice interes al unei persoane de drept privat, care are o valoare economică.
De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.

e)      incalca Directiva nr.86/378/CEE, modificată prin Directiva nr. 96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalităţii în schemele ocupaţionale de securitate socială, care acoperă sectorial şi legile speciale de pensii ale magistraţilor, militarilor, poliţiştilor ş.a.

Conform acestora, cu caracter obligatoriu pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, criteriile decisive pentru încadrarea într-un sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional sunt: să se refere la o categorie particulară de lucrători, să fie direct legată de perioada de serviciu, pensia să fie calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului. Or, prin calitatea de cadru militar pe care au avut-o militarii in momentul iesirii la pensie,  indeplineau criteriile pentru a fi incadrati intr-o astfel de categorie socio-profesionala.

f)       incalca jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei care, in mod constant, a aratat ca daca prin recalculare rezulta un cuantum mai mic al pensiei, se va plati cuantumul cel mai favorabil pensionarului

„In cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior". (Decizia Curţii Constituţionale nr. 120/2007 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.204/2007, Decizia nr. 278/2006 etc.).


        Prin deciziile de pensionare  emise în baza Legii nr. 164/2001 cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit un anumit cuantum al pensiei, prin aplicarea succesiva a prevederilor legale in vigoare.


                         Casa Sectoriala de Pensii a M.Ap.N. a micşorat cuantumul pensiilor. Acest nou cuantum este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de recalculare a pensiei, având în vedere art. 7 alin.(1) al Legii nr. 119/2010 cu modificările şi completările ulterioare conform căruia: ,,Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare”.

                     În conformitate cu dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, ,,(6)  Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos."

                         Aşadar, prin diminuarea cuantumului pensiilor au fost încălcate dispoziţiile art. 180 alin. (7) din Legea 19/2000, care precizează foarte clar că în situaţia în care pensia stabilită în urma recalculării este mai mică decât cea anterioară se păstrează în plată cuantumul avantajos.

                        Acest mod de calcul, prin care se diminuează cuantumul pensiei in plata,  incalca (dupa cum am precizat anterior) si jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei care, de nenumarate ori, s-a pronuntat in sensul mentinerii cuantumului cel mai avantajos pentru pensionari.



g)      incalca jurisprudenta CEDO

In sprijinul celor sustinute anterior, invoc si cateva spete selectate din jurisprudenta CEDO:

a)      cauza Buchen versus Cehia (2006), în care Curtea Europeană a decis că ,,limitarea nejustificată a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie specială, drept nesocotit ulterior, fără a exista o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul articolului 1, din Protocolul 1 al CEDO, dar şi o discriminare în sensul articolului 1 din Protocolul 12";
b)      cauza Gaygusuz versus Austria (1996), in care Curtea a decis că ,,pensia constituie un drept patrimonial în sensul articolului 1 din Protocolul 1 al Convenţie pentru drepturilor omului şi se constată o discriminare în sensul articolului 14, dacă lipseşte o justificare obiectivă rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului";
c)      cauza Stubbings ş.a. versus Marea Britanie, in care Curtea a decis că ,,există discriminare în sensul articolului 14 al Convenţiei atunci când persoane aflate în situaţii identice sau comparabile se bucură de un tratament preferenţial unele faţă de altele";
d)     cauza Akdeejeva versus Letonia (2007), in care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul leton la despăgubiri, stabilind că a fost încălcat articolul 6 din Convenţia drepturilor omului şi articolul 1 din Protocolul 1, în cazul în care se procedează la recalcularea în minus a pensiei, dat fiind că este vorba despre un drept câştigat;
e)      cauza Muller versus Austria, precum şi în numeroase alte speţe similare, s-a decis constant în sensul că ,,o reducere substanţială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate şi chiar a însuşi dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare la bătrâneţe".

h)     încalcă principiul drepturilor câştigate

Decizia de revizuire a pensiei, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile   legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii.
După data de 01.01.2011 drepturile pensionarilor  au fost în mod abuziv diminuate, cu încălcarea legalităţii, prin emiterea de deciziei de revizuire, fiind drepturi legal câştigate.
Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” .
Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior. 
Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.



Trimiteți un comentariu