duminică, septembrie 16, 2012

Varsta de pensionare, tipuri de pensii




 I. VARSTA DE PENSIONARE IN TARILE DIN UNIUNEA EUROPEANA [1]

 

Nr. crt.
TARA
BARBATI ani
FEMEI ani
MEDIE ani
1
Austria
65
60
60,9
2
Belgia
65
65
61,5
3
Bulgaria
63
60
64,1
4
Cehia
62
60
60,6
5
Cipru
65
65
63,5
6
Danemarca
65
65
61,3
7
Estonia
63
61
62,1
8
Finlanda
65
65
61,6
9
Franta
60
60
59,3
10
Germania
67
67
61,7
11
Grecia
65
60
61,4
12
Irlanda
65
65
64,1
13
Italia
65
60
60,8
14
Letonia
62
62
62,7
15
Lituania
62
60
59,9
16
Marea Britanie
65
60
63,1
17
Olanda
65
65
63,2
18
Polonia
65
65
59,3
19
Portugalia
65
65
62,6
20
Slovacia
62
62
58,7
21
Slovenia
63
61
59,8
22
Spania
65
65
62,6
23
Suedia
67
67
63,8
24
Ungaria
62
62
59,8

 

II. VARSTA DE PENSIONARE IN ROMÂNIA

1.      PENSIA LA LIMITA DE VARSTA

Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public. Stagiul minim de cotizare atat pentru femei cat si pentru barbati este de 15 ani. 
Cresterea stagiului minim de cotizare se va realiza pana in decembrie 2014 conform esalonarii prevazute in anexa nr.5 la Legea nr. 263/2010. 
Varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza: pentru barbati pana in decembrie 2014 si pentru femei pana in ianuarie 2030, conform esalonarii prevazute in anexa nr.5 la Legea nr. 263/2010. 
Fac exceptie cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, barbati si femei care:

·         pentru pensia pentru limita de varsta trebuie sa aiba varsta standard de pensionare si stagiul minim in specialitate,

·         varsta standard de pensionare  este pentru cadrele militare si asimilatii acestora este de 60 ani. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza pana in ianuarie 2030, conform esalonarii prevazute in anexa nr.6 la Legea nr. 263/2010,

·         stagiu minim de cotizare in specialitate este de 20 ani. Atingerea stagiului minim de cotizare in specialitate se va realiza pana in ianuarie 2030, conform esalonarii prevazute in anexa nr.6 la legea 263/ 2010.

Varsta standard de pensionare a fiecarui asigurat in perioada esalonarii din anexele 5 si 6, este determinata in functie de data de nastere. 

Reducerea varstei standard de pensionare are ca efect iesirea la pensie la limita de varsta la o varsta mai mica. 

Stagiul complet de cotizare este de 35 ani pentru femei si barbati. Cresterea stagiului complet de cotizare se va realiza pentru barbati pana in decembrie 2014 si pentru femei pana in ianuarie 2030 conform esalonarii prevazute in anexa 5 la Legea nr. 263/2010.

Fac exceptie cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, barbati si femei al caror stagiu complet de cotizare este de 30 ani. 

Atingerea de cotizare de catre acestia a stagiului complet se va realiza pana in ianuarie 2030, conform esalonarii prevazute in anexa nr.6 la Legea nr. 263/2010.
Pentru toate categoriile de pensionari stagiul complet de cotizare poate fi redus pentru:

·         realizarea unui stagiu de 20 ani in minerit, in subteran

·         realizarea unui stagiu de 20 ani in profesiile artistice enumerate in anexa 4 la Legea nr. 263/2010,

·         realizarea unui stagiu de 15 ani in zona I de radiatii sau 17 ani in zona II de radiatii in cercetare sau exploatare materii prime nucleare,

·         realizarea unui anumit stagiu de cotizare in conditii de handicap grav sau accentuat preexistent sau nevazator.

Vâsta standard de pensionare poate fi redusă conform prevederilor Legii nr. 263/2010 in urmatoarele conditii:

·         lucrul în conditii deosebite;

·         lucrul în conditii speciale;

·         lucrul în conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat;

·         lucrul în zonele I si II de expunere la radiatii;

·         persecutii politice cu privare de libertate, deportare în strainatate, prizonierat, beneficiari ai Decretului – Lege nr. 118/ 1990;


2.      PENSIA ANTICIPATA
Pensia anticipata se acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 8 ani si cu reducerea cu cel mult 5 ani a varstei standard de pensionare calculata in functie de data de nastere conform anexelor 5 si 6 la Legea unitara a pensiilor nr.  263/2010. 

In cazul cadrelor militare in activitate, soldatii si gradatii voluntar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale pentru a beneficia de pensie anticipate partiala pe langa conditiile de mai sus (varsta si stagiu de cotizare) se mai cere sa realizeze stagiul minim in specialitate conform anexei 6 la Legea unitara a pensiilor nr. 263/2010 si sa se afle in una din urmatoarele situatii :

·         sunt trecute in rezerva/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a implinirii limitei de varsta in grad prevazuta de statutul cadrelor militare/politistilor/functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniu apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.

·         sunt trecute in rezerva sau direct in retragere/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciu militar/serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militara.

Anticiparea de 5 ani nu poate fi cumulata cu alte reduceri ale varstei de pensionare. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau in calcul perioadele asimilate prevazute pentru studii superioare, stagiu militar, perioada cand asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate si stagiile de cotizare lucrate in strainatate.

Calculul punctajului pentru pensia anticipata se face la fel cu cel pentru pensia la limita de varsta cu diferenta ca nu se iau in calcul punctajele realizate in perioadele asimilate; 

Pe perioada de pensie anticipata pensionarul nu poate cumula pensia cu venituri din o activitate profesionala pentru care este obligat sa plateasca CAS (contributie pentru pensie). 

Se poate cumula pensia anticipata cu veniturile obtinute prin :
-            calitatea de consilieri locali sau judeteni
-            cadre militare trecute in rezerva sau asimilatii acestora, enumerate mai sus.
-            persoane care relizeaza venituri de natura profesionala altele decat salariile din drepturi de autor sau contracte/conventii incheiate potrivit codului civil. 

La realizarea varstei de pensionare pentru pensie la limita de varsta pensia anticipata se transforma din oficiu in pensie la limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea punctajelor din perioadele asimilate.


3.      PENSIA ANTICIPATA PARTIALA
 
Pensia anticipata partiala se acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani si cu reducerea cu cel mult 5 ani a varstei standard de pensionare calculata in functie de data de nastere conform anexelor 5 si 6 la Legea unitara a pensiilor nr. 263/2010. 

In cazul cadrelor militare in activitate, soldatii si gradatii voluntar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale pentru a beneficia de pensie anticipate partial ape langa conditiile de mai sus (varsta si stagiu de cotizare) se mai cere sa realizeze stagiul minim in specialitate conform anexei 6 la Legea unitara a pensiilor nr. 263/2010 si sa se afle in una din urmatoarele situatii:

·         sunt trecute in rezerva/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a implinirii limitei de varsta in grad prevazuta de statutul cadrelor militare/politistilor/functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniu apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.

·         sunt trecute in rezerva sau direct in retragere/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciu militar/serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militara.

Anticiparea de 5 ani nu poate fi cumulata cu alte reduceri ale varstei de pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se iau in calcul perioadele asimilate prevazute pentru studii superioare, stagiu militar, perioada cand asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate si stagiile de cotizare lucrate in strainatate. 

Calculul punctajului pentru pensia anticipata partiala se face la fel cu cel pentru pensia la limita de varsta cu urmatoarele diferente:

·         nu se iau in calcul punctajele realizate in perioadele asimilate;

·        cuantumul pensiei se diminueaza proportional cu numarul de luni pana la data in care are dreptul la pensie pentru limita de varsta (se inmulteste cu 0,75 %).

Calculul exact al acestei diminuari se poate face pe  un site, accesand de pe pagina principala "Pensie anticipata partiala", aici http://www.lapensie.com/forum/pensia-anticipata-partiala2.php .

Pe perioada de pensie anticipata partiala pensionarul nu poate cumula pensia cu venituri din o activitate profesionala pentru care este obligat sa plateasca CAS (contributie pentru pensie). 

Se poate cumula pensia anticipata partiala cu veniturile obtinute prin:

·         calitatea de consilieri locali sau judeteni

·         cadre militare trecute in rezerva sau asimilatii acestora, enumerate mai sus.

·       persoane care relizeaza venituri de natura profesionala altele decat salariile din drepturi de autor sau contracte/conventii incheiate potrivit codului civil.

La realizarea varstei de pensionare pentru pensie la limita de varsta pensia anticipata partiala se transforma din oficiu in pensie la limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea punctajelor din perioadele asimilate si prin eliminarea reducerii.

4.      PENSIA DE INVALIDITATE
 
Au dreptul la pensie de invaliditate persoanele care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:
-          Accidentelor de munca si bolilor profesionale, conform legii;
-          Neoplaziilor; schizofreniei si SIDA
-          Bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

Beneficiaza de pensie de invaliditate si urmatoarele persoane care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca cand se aflau in urmatoarele situatii :
-        Satisfac serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus,
-     Sunt elevi al unei scoli militare/scoli de agenti de politie sau studenti ai unei institutii de invatamant din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala cu exceptia liceului militar,
-        Ca urmare a accidentelor de munca sau bolilor profesionale pe perioada practicii profesionale ca elev, ucenic sau student,
-    Ca umare a participarii la revolutia din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989. In acest caz beneficiaza de acelasi drepturi cu cei care au suferit accidente de munca.

In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:
-          de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, si a capacitatii de autoingrijire,
-          de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea capacitatii de ingrijire,
-          de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, persoana putand sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de munca.

Incadrarea in unul din gradele de invaliditate se face in urma unei expertize medicale efectuate de medicul specializat in expertiza medicala a capacitatii de munca ca urmare a cererii si documentelor depuse de solicitant . 

Cererea pentru expertiza medicala si actele doveditoare se depun de solicitant la Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca din cadrul Casei Teritoriale de Pensii in functie de domiciliul solicitantului sau, dupa caz , la Comisiile de Expertiza Medico-Militara de pe langa spitalele din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala. 

Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau a unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta conform tabelului de mai jos. 

Varsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca (ani)
Stagiul de cotizare necesar (ani)
sub 20
1
20 - 23
2
23 - 25
3
25 - 29
6
29 - 33
9
33 - 37
11
37 - 41
14
41 - 45
17
45 - 49
20
49 - 53
23
53 - 57
25
57 - 60
26
peste 60
27

Asiguratii care au realizat stagiul de cotizare in conditii de handicap grav sau accentuat si nevazatorii beneficiaza de pensie de invaliditate daca au realizat jumatate din stagiile din tabelul de mai sus. 

Persoanele nominalizate la literele a, b, d, e, f si g beneficiaza de pensie de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat. 

La acordarea pensiei de invaliditate se acorda un stagiu potential cu exceptia pensionarilor incadrati in gr. III de invaliditate care nu beneficiaza de stagiu potential in cazul bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca. 

Stagiul potential se determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat pana la acordarea pensiei de invaliditate. Fac exceptie pensionarii care au realizat stagiul de cotizare in conditii de handicap grav sau accentuat caz in care stagiul potential se calculeaza ca diferenta intre stagiul complet de cotizare redus (o treime din stagiul complet de cotizare in cazul handicapului grav sau doua treimi din stagiul complet de cotizare in cazul handicapului accentuat) si stagiul de cotizare realizat pana la acordarea pensiei de invaliditate. 

Stagiul potential calculat asa cum am aratat mai sus nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care pensionarul l-ar fi putut realiza pana la implinirii varstei standard de pensionare. 

Pensionarii de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, in afara pensiei, la o indemnizatie pentru insotitor, in cuantum fix care reprezinta 80% din valoarea unui punct de pensie.

Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, periodic, la intervale de 1 - 3 ani, pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de catre medicul expert al asigurarilor sociale sau dupa caz de catre comisia centrala de expertiza medico militara. 

Nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care :

·         prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca,

·         au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta,

·         au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare.

Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca, Centrele Regionale de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca sau comisiile centrale de expertiza medico - militara ale Ministerului Apararii Nationale. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii pot convoca pensionarul de invaliditate pentru expertizare. 

Pensionarii de invaliditate cu gr. I si II de invaliditate nu pot cumula pensia de invaliditate cu venituri obtinute din activitate profesionala.

Pensionarii de invaliditate cu gr. III pot cumula pensia de invaliditate cu venituri din activitate profesionala dar nu pot lucra cu contract de munca pe o perioada ce depaseste jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv. 

Cuantumul pensiei de invaliditate se calculeaza prin inmultirea punctajului acordat prin decizia pentru pensie de invaliditate cu valoarea punctului de pensie. Punctajul mediu al pensiei de invaliditate se calculeaza asemanator cu cel al pensiei la limita de varsta (se imparte suma punctajelor anuale la stagiul complet de cotizare) cu deosebire ca dupa data iesirii la pensie de invaliditate se acorda pe perioada stagiului potentiale urmatoarele puncte anuale:

1.     0,7 puncte pentru gradul I de invaliditate,

2.     0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate,

3.     0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

In cazul modificarii incadrarii in alt grad de invaliditate, in urma expertizei medicale, pensia este recalculata luandu-se in calcul in loc de salariu, sau de punctaj pentru stagiu potential, pensia de invaliditate primita modificandu-se si punctajul acordat pentru stagiul potential ramas. In acest caz daca pensia de invaliditate primita a fost mica pensia recalculata poate sa fie micsorata. 

La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta aceasta se acorda din oficiu iar pensia se recalculeaza introducandu-se in calcul pe perioada cat s-a beneficiat de pensie de invaliditate cuantumul acesteia precum si eventualele castiguri obtinute pe aceasta perioada daca a beneficiat de dreptul de a cumula pensia cu venituri din activitate profesionala. 

In cazul in care prin recalculare pensia la limita de varsta rezulta mai mica decat pensia de invaliditate este acordata cea mai avantajoasa.
Indemnizatia pentru insotitor este mentinuta si dupa acordarea pensiei la limita de varsta.

5.      PENSIA DE URMAS
 
Se acorda copiilor si sotului supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau avea drept de pensie.
-          Copii au dreptul la pensie de urmas pana la varsta de 16 ani sau pana la terminarea studiilor dar nu mai mult de 26 ani, precum si pe toata perioada de invaliditate ivita in perioadele de mai inainte..

-          Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas:

a)      Tot timpul vietii dupa implinirea varstei standard de pensionare daca perioada casatoriei a fost de cel putin 15 ani. Daca perioada casatoriei este intre 10 si 15 ani cuantumul pensiei se diminuiaza cu 0,5 % pentru fiecare luna, respectiv cu 6 % pentru fiecare an, in minus fata de 15 ani.
b)      Pe tot timpul invaliditatii de gr. I sau II daca perioada casatoriei a fost mai mare de 1 an.
c)      Pe tot timpul vietii si indiferent de varsta daca sotul a decedat din cauza unui accident de munca, boala profesionala sau tuberculoza *.
d)     Numai 6 luni daca sotia nu se incadreaza in pozitiile a, b si c *.
e)      Pana cand ultimul copil implineste varsta de 7 ani daca la data decesului sotul supravietuitor avea in intretinere copii sub 7 ani si nu se incadreaza in pozitiile a, b si c si *.

* Pensia de urmas de la pozitiile c, d si e se asigura numai daca sotul supravietuitor nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea sociala este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici decat 35 % din salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat. Acest salariu mediu brut se stabileste annual prin legea de aprobare a bugetului asigurarilor sociale de stat si este afisat pe site-ul menţionat. 

Pensia de urmas se calculeaza din:
     a)      pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, sustinatorul decedat;
     b)      pensia de invaliditate gradul I, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.

Pensia de urmas se calculeaza procentual din pensia decedatului astfel:
     a)      pentru un urmas 50%
     b)      pentru doi urmasi 75%
     c)      pentru trei sau mai multi urmasi 100%

Cuantumul pensiei pentru copii orfani de ambii parinti cu drept de pensie se calculeaza prin cumularea ambelor drepturi de urmas. 

Sotul supravietuitor care are dreptul la propria pensie si la cea de urmas poate opta pentru una sau cealalta. 

Copii urmasi sau sotul supravietuitor care beneficiaza de pensie de urmas ca urmare a starii de invaliditate sunt supusi expertizarii periodice a capacitatii de munca si sunt obligati sa urmeze programele de recuperare conform reglementarilor stabilite pentru pensia de invaliditate.
 
  III. VÂRSTA DE PENSIONARE  ÎN SISTEMUL CREŞTIN BAPTIST

Cultul Creştin Baptist din România are sistem propriu de pensii şi asigurări sociale denumit Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, Casă de Pensii neintegrată în sistemul public de pensii şi care funcţionează ca persoană juridică distinctă în cadrul cultului cu patrimoniu propriu.

Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România (prescurtat C.P.A. a C.C.B.R, scurt C.P.A.) a luat fiinţă prin Decretul nr. 718/1956 pentru înfiinţarea caselor de pensii şi ajutoare în cadrul cultelor din România şi funcţionează în baza art.24 al (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi a art.4 şi art.107 din Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist-Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, recunoscut prin H.G. nr. 58/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 59/25 ianuarie 2008.

       Vârsta de pensionare  in sistemul creştin baptist se aplică diferenţiat, în funcţie de ocupaţie, astfel:

   1. Pentru pastori:
 
Potrivit art. 39 din Regulamentul (statutul) de organizare şi funcţionare a Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, cu modificările si completările ulterioare din 2012, 

Asiguraţii aflaţi în funcţia de pastor şi care şi-au desfăşurat activitatea ca pastori cel puţin 20 de ani şi au o vechime totală în muncă de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 60 de ani.
Asiguraţii aflaţi în funcţia de pastor care şi-au desfăşurat activitatea ca pastori şi au realizat un stagiu de cotizare în cult de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 13 ani (65-13=52 ani [2])”.

2.  Pentru alți asigurati din cultul baptist

Pentru alți asigurati din cultul baptist se aplică prevederile generale prevăzute în Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Tipuri de pensii

În sistemul propriu de asigurări sociale a C.C.B.R. se acordă următoarele categorii de pensii:
  1. Pensia pentru limită de vârstă;
  2. Pensia anticipată;
  3. Pensia anticipată parţială;
  4. Pensia de invaliditate;
  5. Pensia de urmaş.
PENSIA PENTRU LIMITA DE VÂRSTA
 
Pensia pentru limita de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ la data pensionării condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei.
 
Atingerea vârstei standard de pensionare se realizează prin creşterea vârstelor de pensionare conform eşalonărilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de  pensii publice.
 
Stagiul minim de cotizare atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani.
 
Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare conform eşalonărilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de  pensii publice.
 
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
 
Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare conform eşalonărilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de  pensii publice.
 
Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă, aşa cum acestea au fost prevăzute în prezentul Regulament (Statut), îşi pot continua activitatea cu acordul angajatorului.
 
Asiguraţii aflaţi în funcţia de pastor şi care şi-au desfăşurat activitatea ca pastori şi au realizat un stagiu de cotizare în cult de cel puţin 20 de ani şi o vechime totală în muncă de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 60 de ani.
 
Asiguraţii aflaţi în funcţia de pastor care şi-au desfăşurat activitatea ca pastori şi au realizat un stagiu de cotizare în cult de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 10 (13) ani.
 
Reducerile vârstei standard de pensionare prevăzute de art.55 din Legea nr. 263/2010 (condiţii deosebite de muncă, condiţii speciale) precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 (treisprezece) ani.
 
PENSIA ANTICIPATA
 
Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 (cinci) ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8(opt) ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.
 
Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.
La acordarea pensiei anticipate reducerea vârstei standard de pensionare prevăzură de art.62 al.1 din Legea nr.263/2010 nu poate fi cumulată cu nici o altă reducere reglementată de Legea nr.263/2010 sau de o altă prevedere legală.
 
La împlinirea condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate.
 
  PENSIA ANTICIPATA PARTIALA
 
Pensia anticipată parţială se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare precum şi persoanelor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 (opt) ani.
 
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate prevăzute la art.49 al.1 lit.a, c şi g din Legea nr.263/2010, precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
 
Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
 
La acordarea pensiei anticipate parţiale reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în art.65 al.1 din Legea nr.263/2010 nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de Legea nr.263/2010 sau de alte acte normative.
 
La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuărilor prevăzute la Art. 65 al (4) din Legea nr.263/2010, şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.
 
Trecerea la pensia pentru limită de vârstă se face din oficiu.
 
PENSIA DE INVALIDITATE
 
Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
  1. accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
  2. neoplaziilor şi celorlalte boli prevăzute de art.68 al.1 lit.b din Legea 263/2010;
  3. bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
 
În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă invaliditatea este:
  1. de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
  2. de gradul II caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
  3. de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de muncă.
 
Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I , II şi III de invaliditate, sunt cele aplicate în sistemul public de pensii şi asigurări sociale.
 
Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă (medicul expert al asigurărilor sociale) care activează pe lângă casele teritoriale de pensii (din sistemul public de pensii), în termen de 45 zile de la data înregistrării cererii însoţită de documentaţia necesară.
 
Împotriva deciziei emise în conformitate cu alineatul precedent se poate face contestaţie în condiţiile prevăzute în Legea nr. 263/2010.
 
Decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate necontestată în termen este definitivă.
 
Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obişnuite sau unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate dacă îndeplinesc stagiul de cotizaţie necesar în raport cu vârsta conform prevederilor Legii nr. 263/2010.
 
Beneficiază de pensie de invaliditate şi asiguraţii care până la data ivirii invalidităţii au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar prevăzut prin dispoziţiile Legii nr. 263/2010.
 
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, decizie emisă în urma revizuirii.
 
Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionari de invaliditate care:
a.prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b.au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
c.au vârsta mai mică de până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare conform legii.
 
Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de muncă au dreptul la indemnizaţie pentru însoţitor în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie şi se suportă de la bugetul de stat, conf. art.77 al.3 din Legea nr. 263/2010.
 
Indemnizaţia pentru însoţitor se menţine şi după obţinerea pensiei pentru limită de vârstă pe toată durata acordării acestei pensii.
 
La îndeplinirea condiţiilor pentru pensie pentru limită de vârstă, pensia pentru invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.
 
Prevederile Legii nr. 263/2010 referitoare la:
– stagiul potenţial;
– revizuirea medicală;
– sancţiunile pentru neprezentarea la revizuirea medicală;
– revizuirea medicală la cerere;
– programele de recuperare;
– alte elemente prevăzute de lege,
sunt aplicabile în mod corespunzător şi  în sistemul propriu al C. C. B. R.
 
PENSIA DE URMAS
 
Protecţia urmaşilor, respectiv a copiilor minori şi a soţului supravieţuitor se realizează prin pensia de urmaş.
 
Au dreptul la pensie de urmaş copii şi soţul supravieţuitor dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
 
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
  1. până la vârsta de 16 ani;
  2. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
  3. pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una din situaţiile prevăzute la literele a. sau b.
 
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii la împlinirea vârstei standard de pensionare dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
 
În situaţia în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
 
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă pe perioada invalidităţii de gradul I sau II dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.
 
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de lege.
 
Pensia de urmaş se stabileşte după caz din:
  1. pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat;
  2. Pensia de invaliditate gradul I în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la al.1 în funcţiei de numărul urmaşilor îndreptăţiţi după cum urmează:
  1. pentru un singur urmaş- 50%
  2. pentru 2 urmaşi-75%
  3. pentru 3 sau mai mulţi urmaşi- 100%.
Cuantumul pensiei de urmaş în cazul orfanilor de ambii părinţi reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate după fiecare părinte.
 
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
 
NOTA: Informatiile au fost preluate din Regulamentul (Satutul) de Organizare si Functionare a Casei de Pensii  si Ajutoare a Cultului Crestin Baptist din Romania
 
Bibliografie:


·         http://www.lapensie.com; 

·         http://casadepensiiccb.ro/;

·         http://casadepensiiccb.ro/wp-content/uploads/2012/07/REGULAMENT-CPACCB-2012.pdf;

·         Decretul  nr. 718 /1956 pentru infiintarea caselor de pensii si ajutoare in cadrul cultelor din Republica Populara Romana;

·         Legea nr. 489 din 28 decembrie 2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor;

·         Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare;

·         Hotărârea Guvernului nr. 58/2008 privind recunoaşterea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România;

·         Regulamentul (statutul) de organizare şi funcţionare a Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, cu modificarile si completarile ulterioare din 2012.


Trimiteţi un comentariu