sâmbătă, decembrie 15, 2012

Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor

Guvernul a aprobat metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) aprecizează că documentul aprobat de Executiv vine în completarea actualului cadru legislativ, prin introducerea de reglementări concrete care să asigure dreptul la educaţie şi la îngrijire de calitate a copiilor cu vârste până la trei ani, contribuind la o mai bună coordonare şi înţelegere a rolului şi responsabilităţilor ce revin fiecărei autorităţi sau instituţii de la nivel central sau local ori specialiştilor acestora care intervin în acest domeniu.
"Proiectul reglementează perioadele şi durata de desfăşurare a activităţilor ce au loc în cadrul unităţilor de educaţie preşcolare, în acord cu legislaţia şi standardele existente pe plan naţional şi internaţional şi în raport cu vârsta copilului şi aptitudinile acestuia. Mai mult, noile prevederi vin în sprijinul familiilor care apelează la acest tip de servicii, prin introducerea obligaţiei unităţilor de a organiza reţele de suport profesional care, prin servicii specializate de consiliere psihologică, socială şi de sănătate, ajută la îmbunătăţirea aptitudinilor parentale ale acestora", se arată într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.
Acelaşi proiect prevede că programul de funcţionare a unităţilor/structurilor/secţiilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este flexibil, urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi părinţilor şi poate fi normal (până la cinci ore pe zi, în funcţie de solicitările părinţilor), prelungit (10 ore pe zi) sau săptămânal (de luni până vineri).
Continuarea aici - http://www.mediafax.ro/social/guvernul-a-aprobat-metodologia-de-organizare-si-functionare-a-creselor-cat-au-de-platit-parintii-pentru-ingrijirea-copiilor-10390753  

Forma publicata in Monitorul Oficial o gasiti aici:


METODOLOGIE

de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, denumite în continuare unităţi, sunt creşele sau, după caz, grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.

(2) Creşa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de vârstă antepreşcolară.

(3) În situaţia în care copilul antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la alin. (1) Împlineşte vârsta de 3 ani în timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv până la finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.

Art. 2. - (1) Creşele şi, după caz, centrele de zi în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară fac parte atât din sistemul naţional de servicii sociale reglementat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de îngrijire şi supraveghere, cât şi din sistemul de învăţământ preuniversitar reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie antepreşcolară.

(2) Grădiniţele în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară iau parte din sistemul de învăţământ preuniversitar, reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) Serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară oferite în cadrul unităţilor publice prevăzute la art. 1 alin. (1) sunt gratuite.

(2) Activitatea de educaţie antepreşcolară se organizează pe niveluri şi tipuri, în conformitate cu prevederile legale generale referitoare la organizarea învăţământului.

Art. 4. - Obiectivele generale ale educaţiei timpurii antepreşcolare vizează următoarele aspecte:

a) stimularea diferenţiată a copilului în vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual, socio-afectiv şi psihomotric, ţinând cont de particularităţile specifice de vârstă ale acestuia şi de potenţialul său evaluat;

b) realizarea unui demers educaţional bazat pe interacţiunea activă cu adultul, rutina zilnică, organizarea eficientă şi protectivă a mediului şi a activităţilor de învăţare;

c) promovarea jocului ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârstele timpurii;

d) promovarea interacţiunii cu ceilalţi copii prin activităţi de grup specifice vârstei;

e) sprijinirea părinţilor şi familiei în educaţia timpurie a copiilor.

 
CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

 

SECŢIUNEA 1

Înfiinţarea şi acreditarea creşelor şi a altor unităţi care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară

 

Art. 5. - (1} Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară pot fi înfiinţate şi organizate în sistem public şi privat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) pot fi înfiinţate de sine stătător sau ca structuri de educaţie antepreşcolară pe lângă grădiniţe.

(3) În cazul în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în grădiniţă sau în centru de zi, acestea sunt considerate ca secţii ale unităţii respective, finanţarea şi încadrarea personalului asigurându-se conform prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 6. - (1) Unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se organizează cu avizul conform al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

(2) Unităţile private care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, altele decât grădiniţele care înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară, se organizează cu avizul conform al autorităţii administraţiei publice locale a municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti din raza administrativ-teritorială în care urmează să se înfiinţeze şi cu avizul conform al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

Art. 7. - (1) În vederea obţinerii avizului conform, prevăzut la art. 6 alin. (2), furnizorii de servicii prezintă serviciului public de asistenţă socială de la nivelul municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti din raza administrativ-teritorială în care urmează să se înfiinţeze următoarele documente:

a) un raport care cuprinde o descriere succintă a unităţii, datele de identificare, amplasarea în localitate, regimul juridic al spaţiului, utilizarea spaţiului, structura şi numărul de personal, numărul de copii pentru care se furnizează servicii şi argumentarea necesităţii înfiinţării acestuia;

b) hotărârea organului de conducere al persoanei juridice cu privire la înfiinţarea unităţii;

c) copie după actele de înfiinţare ale furnizorului de servicii, persoană fizică sau juridică ori altele asemenea;

d) copie după titlul de proprietate asupra imobilului în care va funcţiona creşa sau, după caz, actul care atestă dreptul de folosinţă asupra imobilului respectiv.

(2) Pentru înfiinţarea creşelor ca unităţi care oferă servicii de educaţie antepreşcolară furnizorul de servicii prezintă serviciului public de asistenţă socială prevăzut la alin. (1) următoarele:

a) autorizaţia sanitară de funcţionare;

b) autorizaţia sanitar-veterinară;

c) autorizaţia de mediu;

d) autorizaţia de securitate la incendiu;

e) autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii;

f) autorizaţia de funcţionare provizorie, eliberată de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;

g) certificatul de acreditare a furnizorului de servicii sociale. Art. 8. - Unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) În calitate de furnizori de educaţie antepreşcolară se autorizează/acreditează în baza Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie, elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Art. 9. - (1) Suspendarea sau retragerea acreditării/autorizării acordate în calitate de furnizor de servicii de educaţie timpurie se realizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la solicitarea inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerii autorităţilor administraţiei publice locale sau din proprie iniţiativă, în conformitate cu prevederile legale.

(2) În cazul suspendării sau anulării acreditării/autorizării, autorităţile administraţiei publice locale realizează transferarea antepreşcolarilor către alte unităţi în care se oferă servicii de educaţie timpurie, cu respectarea interesului copiilor şi cu asigurarea logisticii necesare.

Art. 10. - (1) Unităţile private, care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, se organizează conform principiului nonprofit, cu respectarea legislaţiei în vigoare, şi trebuie să îndeplinească aceleaşi criterii, standarde şi indicatori de performanţă ca şi unităţile de învăţământ publice.

(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) dispun de autonomie organizatorică şi economico-financiară, în conformitate cu reglementările legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ particular şi confesional.

Art. 11. - Pentru asigurarea continuităţii şi unităţii de cerinţe în activitatea de educaţie timpurie, creşele şi grupele de educaţie antepreşcolară din centrele de zi sunt coordonate metodologic de unităţi de învăţământ preşcolar cu personalitate juridică desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

 

 

 

SECŢIUNEA a 2-a

Forme de organizare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. Structura anului şcolar

 

Art. 12. - (1) La nivelul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară există următoarele documente de evidenţă:

a) registru de evidenţă/prezenţă a copiilor;

b) registru de evidenţă a meniurilor pe grupe de vârstă a copiilor, pentru programul prelungit sau săptămânal;

c) registru de evidenţă a stării de sănătate a copiilor;

d) dosar personal pentru fiecare copil.

(2) Dosarul personal al copilului cuprinde cel puţin următoarele documente:

a) documentele prevăzute la art. 22 alin. (1);

b) rezultatele evaluării realizate de către psihologul cu care unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară colaborează;

c) jurnalul copilului;

d) evaluările periodice realizate de echipa multidisciplinară din centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;

e) planul de servicii, în situaţia copilului expus riscului de separare de familie;

f) copie a dispoziţiei primarului privind susţinerea din bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale a contribuţiei ce revine părinţilor/reprezentanţilor legali;

g) contractul privind furnizarea de servicii încheiat între părintele/reprezentantul legal al copilului şi conducerea unităţii.

Art. 13. - (1) Programul de funcţionare al unităţilor/ structurilor/secţiilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este flexibil, urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi părinţilor şi poate fi:

a) program normal, până la 5 ore pe zi, în funcţie de solicitările părinţilor;

b) program prelungit, 10 ore pe zi;

c) program săptămânal, de luni până vineri.

(2) Programul de funcţionare al creşelor, ca unităţi de educaţie timpurie, este de luni până vineri, în intervalul orar 6,00-18,00.

(3) În cadrul unităţilor/structurilor/secţiilor cu program săptămânal serviciile pot fi furnizate pe timpul nopţii numai în situaţii deosebite şi de urgenţă ale părinţilor/reprezentanţilor legali, respectiv:

a) program de lucru pe timpul nopţii pentru ambii părinţi/reprezentanţi legali sau pentru familiile monoparentale;

b) urgenţe medicale ale părinţilor/reprezentanţilor legali sau a altor membri din familia acestora;

c) deces în familie.

(4) Se recomandă părinţilor ca, în limita posibilităţilor, sa nu lase copilul în serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară mai mult de 10 ore pe zi.

Art. 14. - (1) Tipurile de servicii pe care le oferă unităţile de educaţie antepreşcolară sunt:

a) servicii de educaţie timpurie realizate în baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor dificultăţi/deficienţe de dezvoltare;

b) servicii de îngrijire, protecţie şi nutriţie a copiilor;

c) servicii de supraveghere a stării de sănătate a copilului;

d) servicii complementare pentru copil, familie, respectiv servicii de consiliere, de educaţie parentală, de informare.

(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) se oferă în baza unui contract, încheiat între părinte/reprezentantul legal al copilului şi conducerea unităţii, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor.

(3) Modelul-cadru al contractului prevăzut la alin. (2) se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Art. 16. - (1} în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie, se recomandă următoarea modalitate de organizare:

a) grupa mică - copii până la 1 an;

b) grupa mijlocie - copii de 1-2 ani;

c) grupa mare - copii de 2-3 ani.

(2) Se recomandă constituirea grupelor eterogene şi repartizarea fraţilor şi prietenilor de vârste diferite în aceeaşi grupă.

Art. 16. - (1) Numărul copiilor la grupa de antepreşcolari este în medie de 7 copii, dar nu mai puţin de 5 copii şi nu mai mult de 9 copii,

(2) Raportul adult/copil şi mărimea maximă a grupei se stabileşte conform anexei 1a).

(3) Raportul adult/copil creşte atunci când în grupă există copii cu cerinţe educative speciale, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 17. - (1) La nivelul aceleiaşi unităţi de educaţie antepreşcolară pot funcţiona grupe cu forme de organizare diferite, cu program normal, prelungit sau săptămânal.

(2) Organizarea grupelor prevăzute la alin. (1) se va face în funcţie de solicitările părinţilor, de condiţiile materiale şi de funcţionare ale unităţii, de nivelul de protecţie şi educaţie pe care îl necesită copiii, precum şi de necesitatea asigurării coerenţei activităţii de educaţie timpurie, a protecţiei copiilor proveniţi din medii defavorizate şi dezvoltării relaţiilor socio-afective între aceştia.

(3) Pentru asigurarea continuităţii între învăţământul antepreşcolar şi cel preşcolar şi pentru a răspunde nevoii de educaţie şi îngrijire a copiilor, în grădiniţe se pot organiza grupe de nivel antepreşcolar, cu copii de 2-3 ani.

Art. 18. - (1) Structura anului şcolar pentru serviciile de educaţie timpurie nivel antepreşcolar prevăzute la art. 1 alin. (1) este aceeaşi cu cea stabilită pentru învăţământul preuniversitar.

(2) În situaţii cu totul excepţionale, inspectoratele şcolare pot schimba structura anului şcolar, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale sau a părinţilor, cu respectarea numărului de săptămâni stabilit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(3) Schimbarea structurii anului şcolar nu trebuie să împiedice activitatea de educaţie timpurie, realizarea planului de învăţământ, a prevederilor programei şcolare, pregătirea corespunzătoare a copiilor, protecţia acestora şi activitatea personalului didactic din unităţile de educaţie antepreşcolară.

Art. 19, - (1) Planul de şcolarizare în unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se stabileşte de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, şi se aprobă de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(2) Planul de şcolarizare a copiilor în unităţile private care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se stabileşte de către persoana fizică sau juridică iniţiatoare, cu consultarea inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

(3) Planul de şcolarizare prevăzut la alin. (1) şi (2) este adus la cunoştinţa părinţilor/reprezentanţilor legali prin afişare la avizier sau prin postare pe site-ul unităţii respective.

Art. 20. - (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară cu program prelungit şi săptămânal funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanţelor şcolare, perioadă în care nu se organizează proces instructiv-educativ,

(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) pot fi închise temporar, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu informarea părinţilor, cel mult 30 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi creşelor cu program normal.

(4) La cererea părinţilor şi în măsura posibilităţilor, pe perioada închiderii acestor unităţi, conducerea unităţilor de educaţie antepreşcolară şi inspectoratul şcolar iau măsuri pentru asigurarea protecţiei copiilor, contactând unităţi care furnizează servicii de educaţie timpurie apropiate, care funcţionează în perioada respectivă şi la care aceştia pot fi transferaţi temporar.

(5) Cheltuielile şi răspunderea corespunzătoare creşterii, îngrijirii şi educării copilului, pe perioada transferului, sunt în sarcina unităţii care preia copiii.

(6) Decontarea cheltuielilor se realizează pe baza documentelor justificative înaintate de către unitatea care a preluat copilul, în termen de 45 de zile de la încetarea acordării serviciilor.

(7) Perioade/e prevăzute la alin. (2) se aduc la cunoştinţa tuturor reprezentanţilor legali cu cel puţin 45 zile înainte de închidere. Durata vacantei se stipulează în contractul prevăzut la art. 14 alin. (2).

 

SECŢIUNEA a 3-a

Înscrierea, transferul, scoaterea din evidenţă a copiilor în/din creşă şi din alte unităţi de educaţia timpurie antepreşcolară

 

Art. 21. - (1) Înscrierea copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se face de regulă la începutul anului şcolar sau, în situaţii deosebite, în timpul anului şcolar, în ordinea depunerii dosarului şi în limita locurilor disponibile şi a planului de şcolarizare aprobat.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care se solicită înscrierea fraţilor sau a copiilor aflaţi în îngrijirea aceluiaşi părinte/reprezentant legal şi nu este liber decât un loc la grupa de vârstă a copiilor, se va suplimenta numărul de locuri din grupa de vârstă corespunzătoare cu numărul de copii aflaţi în această situaţie.

(3) Procedurile şi criteriile pentru departajarea copiilor la înscriere sunt stabilite de către conducerea unităţii în colaborare cu consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care coordonează metodologic activitatea de educaţie antepreşcolară şi sunt făcute publice prin afişarea la sediul unităţii de educaţie antepreşcolară.

(4) La înscrierea copiilor în unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară nu se percep taxe de înscriere.

(5) Este interzis refuzul înscrierii copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară pe criterii discriminatorii bazate pe: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV ori apartenenţa la o categorie defavorizată.

(6) În unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) se recomandă înscrierea copiilor după împlinirea vârstei de 3 luni.

Art. 22. - (1) Actele necesare înscrierii copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:

a) cerere de înscriere;

b) copie de pe certificatul de naştere al copilului;

c) copie de pe actele de identitate ale părinţi lor/reprezentanţi lor legali, certificatele de naştere ale fraţilor minori şi, după caz, copie a hotărârii/sentinţei de plasament sau a sentinţei de încredinţare în vederea adopţiei;

d) adeverinţă de venituri pentru fiecare dintre părinţi/reprezentanţii legali;

e) adeverinţă de la medicul de familie, în care să se menţioneze că respectivul copil este sănătos clinic;

f) fişa de imunizări, întocmită conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătăţii cu privire la intrarea copilului în colectivitate;

g) analize medicale: testare la tuberculină şi examen coproparazitologic pentru copil.

(2) Cererea de înscriere este însoţită de avizul epidemiologie, eliberat de medicul de familie al copilului cu 24-48 de ore înainte de a începe frecventarea unităţii.

(3) Avizul epidemiologie prevăzut la alin. (2) se prezintă şi în cazul absenţei copilului din unitate pentru o perioadă mai mare de 3 zile.

(4) Datele personale extrase din actele cuprinse în dosarul de înscriere se consemnează în Registrul de evidenţă/prezenţă a copiilor.

(5) Registrul prevăzut la alin (4) cuprinde: numele şi prenumele copilului, data naşterii, domiciliul, numele şi prenumele părinţilor, locul de muncă al acestora, data intrării copilului în unitate, copiii prezenţi/absenţi şi, după caz, motivul absenţei şi o rubrică de observaţii, unde se va scrie data transferului copilului şi unitatea unde a fost transferat sau data retragerii copilului din evidenţele unităţii şi motivul acesteia.

(6) Prelucrarea datelor cu caracter personal în procesul de înscriere/transfer/scoatere din evidenţă a copiilor trebuie să se facă în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 23. În vederea adaptării copilului, după înscriere, părintele/reprezentantul legal poate însoţi copilul la programul din creşă pe o perioadă de maximum 15 zile.

Art. 24. - Transferarea copilului de la o unitate care oferă servicii de educaţie antepreşcolară la alta se face la cererea părinţilor sau a reprezentantului legal, cu avizul unităţii primitoare, în limita locurilor aprobate prin planul de şcolarizare.

Art. 25. - Scoaterea copilului din evidenţa unităţii care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se face în următoarele situaţii:

a) în cazul unor afecţiuni cronice, la recomandarea medicului;

b) în cazul în care copilul absentează 4 săptămâni consecutiv, fără motivare;

c) la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al copilului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Mediul educaţional în creşă şi În alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

 

Art. 26. - Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară respectă prevederile legale în vigoare referitoare la spaţiul aferent sălilor de grupă, la terenurile destinate jocurilor şi activităţilor în aer liber, la mobilierul şi instalaţiile necesare asigurării condiţiilor de funcţionare, la condiţiile igienico-sanitare, în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995, cu modificările ulterioare, precum şi la condiţiile de siguranţă care îi privesc pe copii.

Art. 27. - (1) În unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, mediul fizic trebuie să stimuleze dezvoltarea şi învăţarea activă a copiilor, să creeze ocazii de explorare şi descoperire şi să vină în întâmpinarea nevoilor individuale ale acestora.

(2) Spaţiul trebuie organizat în aşa fel încât să asigure sănătatea şi protecţia copiilor, fără a le impune multe restricţii.

Art. 28. - (1) Spaţiul din unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară va fi amenajat primitor şi atractiv şi va fi organizat astfel încât să existe: săli de grupă şi spaţii \r\ aer liber, încăperi pentru primire (vestiare), spaţii pentru servirea mesei, spaţii de somn şi, eventual, cameră/centru de resurse pentru părinţi.

(2) Spaţiul pentru întâlniri cu părinţii sau cu persoane din afara unităţii va fi amenajat în aşa fel încât să încurajeze şi să promoveze comunicarea şi valorile familiei şi ale comunităţii, precum şi pentru a stimula implicarea acestora în programul instituţiei.

(3) Spaţiul pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber va asigura dezvoltarea, învăţarea activă a copilului şi promovarea stării de sănătate, fără risc de accidente şi îmbolnăviri.

Art. 29, - (1) Încăperea pentru primire, respectiv vestiarul va fi iluminat şi ventilat natural, dimensionat astfel încât să se evite aglomeraţia la orele de primire/plecare şi va fi dotat cu mobilier funcţional, adaptat vârstei copiilor şi uşor de igienizat.

(2) Încăperea va avea acces direct la un grup sanitar (cel puţin la o chiuvetă, pentru spălarea mâinilor) şi va conţine cuiere la înălţimea copiilor, dulapuri pentru păstrarea îmbrăcămintei copiilor în saci individuali, bănci de dimensiuni adecvate pa care să fie aşezaţi copiii pentru a fi îmbrăcaţi/încălţaţi,

Art. 30. - (1) Spaţiul sălii de grupă va fi împărţit în cel puţin două zone: zona pentru joc liber, unde se pot desfăşura activităţi mai zgomotoase, şi zona pentru activitate/învăţare, unde se vor desfăşura activităţile care necesită linişte şi concentrare.

(2) În afara celor două zone, în sala de grupă trebuie să existe şi cel puţin două colţuri privilegiate de joacă, dotate cu materiale şi jucării specifice activităţilor pe care copiii le vor desfăşura. Acestea pot fi înfiinţate şi amenajate în funcţie de nevoile şi interesele copiilor şi de conţinutul educativ parcurs cu aceştia la un moment dat.

(3) În zona pentru activitate trebuie să existe şi un spaţiu liniştit şi confortabil pentru odihnă. Acest spaţiu va fi dotat cu o saltea ori cu pernuţe moi pe care copiii se pot aşeza şi se pot odihni sau pot fi singuri cu ei înşişi atunci când simt nevoia.

Art. 31. - Microclimatul unităţii pentru educaţie antepreşcolară va fi realizat în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995, cu modificările ulterioare.

Art. 32. - Mobilierul utilizat în serviciile de educaţie antepreşcolară trebuie să fie adecvat vârstei, să ofere copilului o ambianţă familială, sigură şi confortabilă, să contribuie la crearea unui climat educaţional favorabil şi să permită modularea, după necesităţile grupei.

Art. 33. - Jucăriile, materialele şi echipamentele pentru dezvoltarea şi învăţarea copiilor vor fi adecvate vârstei şi nivelului de dezvoltare ale copiilor, vor asigura stimularea acestuia şi îi vor oferi ocazia să îşi exprime opţiunile şi să îşi dezvolte creativitatea. Ele nu vor constitui un pericol, prin formă, dimensiuni sau natura materialului.

 

CAPITOLUL IM

Conţinutul educativ al activităţii de educaţie timpurie

 

Art. 34. - (1) Educaţia antepreşcolară se realizează pe baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi remedierea timpurie a eventualelor deficienţe de dezvoltare.

(2) Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic atât a potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/deficienţelor fiecărui copil în parte.

(3) Educaţia antepreşcolară în perioada copilăriei timpurii vizează dezvoltarea generală a copilului, care urmează să îi asigure acestuia un start bun în viaţă.

Art. 35. - Conţinutul educaţiei antepreşcolare se realizează conform prevederilor curriculumului specific aprobat potrivit art. 27 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 36. - În unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, strategiile personalizate aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl diferenţiază şi îl individualizează potrivit ritmului şi nevoilor proprii, în vederea sprijinirii dezvoltării sale.

Art. 37. - (1) În activitatea desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu si mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii.

(2) Tipurile de activităţi desfăşurate cu copiii în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:

a) jocul cu jucăria, jocul simbolic, jocul senzorial, jocul cu nisip şi apă, jocul de construcţie, jocul didactic;

b) activităţi artistice şi de îndemânare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti;

c) activităţi de muzică şi de mişcare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece, euritmie;

d) activităţi de creaţie şi de comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini;

e) activităţi de cunoaştere: observări, lecturi după imagini, activităţi matematice, convorbiri, jocuri didactice, experimente;

f) activităţi în aer liber: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor dejoacă.

(3) Numărul activităţilor de învăţare şi tipurile de activităţi recomandate pe vârste sunt prezentate în anexa nr. 1 c care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 38. - (1) Durata activităţilor desfăşurate cu copiii antepreşcolari variază în funcţie de nivelul de vârstă şi de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea. Indiferent de durata recomandată pentru desfăşurarea unei activităţi, educatoarea îşi va adapta demersul didactic în funcţie de reacţia copilului/copiilor.

(2) Pentru sugari, durata unei activităţi este de cel mult 5 minute, pentru copiii cu vârste între 1 şi 2 ani durata activităţii creşte până la cel mult 10 minute, iar pentru copiii cu vârste între 2 şi 3 ani activităţile durează 15-20 minute.

(3) Activităţile în educaţia antepreşcolară vor fi alternate cu pauze. Acestea vor avea o durată cel puţin egală cu durata activităţii.

Art. 39. - (1) În unităţile de educaţie antepreşcolară se întocmeşte un orar zilnic orientativ, dar predictibil pentru succesiunea activităţilor, cu valoare de ghid, în funcţie de numărul şi vârsta copiilor înscrişi, de nivelul de dezvoltare şi caracteristicile nevoilor lor individuale, ţinându-se seama şi de preferinţele părinţilor.

(2) În alcătuirea orarului pentru grupele de copii 1-2 ani şi 2-3 ani se vor avea în vedere îmbinarea activităţilor dinamice de învăţare cu activităţi liniştite, respectiv: 30-60 de minute de activitate, de două ori pe zi, constând în desenat, ascultat poveşti, somn, în funcţie de personalitatea şi dorinţa copilului şi îmbinarea acestor activităţi din sala de grupă cu cele de afară.

(3) Programul sugarilor va fi strict individualizat.

Art. 40. - (1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie este acela de a orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului în intervalul de la naştere la 3 ani.

(2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari se face pe baza standardelor naţionale specifice, aprobate ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului si sportului.

Art. 41. - (1) Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CJRAE, şi, respectiv, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, constituie echipe mixte, multidisciplinare de intervenţie timpurie, în componenţa cărora vor fi cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară.

(2) Echipa multidisciplinară de intervenţie timpurie va evalua anual toţi copiii din unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară. pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.

(3) Intervenţia timpurie şi monitorizarea evoluţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt asigurate de către echipa multidisciplinară de educaţie antepreşcolară. pe baza unui plan de intervenţie personalizat.

Art. 42.- Activităţile de îngrijire şi educaţie destinate copiilor antepreşcolari se desfăşoară pe baza unei planificări care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii, respectând programul zilnic stabilit de curriculumul pentru educaţia antepreşcolară şi metodologia specifică de aplicare a acestuia.

 

CAPITOLUL IV

Resursa umană angajată în creşe şi în alte unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară

 

Art. 43. - (1) Activitatea unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se organizează în baza prevederilor

prezentei metodologii şi a regulamentului intern, aprobat de consiliul de administraţie al acestora, în cazul grupelor de antepreşcolari din grădiniţe, sau de către autoritatea administraţiei publice locale în subordinea căreia funcţionează, în cazul grupelor de antepreşcolari din creşe sau centre de zi.

(2) Regulamentul intern stabileşte normele cu caracter de obligativitate pentru întregul personal didactic, nedidactic şi voluntari din unitatea respectivă, pentru părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor, precum şi norme pe domenii de activitate, particularizând aspectele specifice educaţiei antepreşcolare.

(3) Personalul şi voluntarii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu proiectul instituţional al unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, stabilit şi aprobat de către consiliul de administraţie al unităţilor sau, după caz, de către autoritatea administraţiei publice locale.

(4) Proiectul instituţional al unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară cuprinde misiunea, scopul, obiectivele şi activităţile specifice.

Art. 44. - (1) Structura orientativă a personalului din creşe, ca unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, este formată din:

a) personal de conducere: director/şef de centru;

b) personal didactic: educator-puericultor;

c) personal de specialitate: asistent medicali

d) personal nedidactic: administrator, bucătar, contabil, ajutor de bucătar, îngrijitoare.

(2) Structura orientativă a personalului din grădiniţe şi centre de zi, ca unităţi de educaţie antepreşcolară, este stabilită în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu obligativitatea respectării prevederilor prezentei metodologii în ceea ce priveşte personalul didactic.

Art. 45. - (1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară colaborează cu serviciul public de asistenţă socială din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în situaţia în care au înscrişi copii cu risc de separare de familie.

(2) Pentru asigurarea îngrijirilor medicale în caz de urgenţă, unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară solicită servicii de urgenţă teritoriale.

(3) În vederea evaluării potenţialului copilului şi stimulării dezvoltării optime a acestuia, unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară colaborează cu psihologi, mentori, metodişti ai inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, precum şi cu alţi specialişti.

(4) Activităţile din cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară au ca principiu fundamental munca în echipă.

Art. 46. - Personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se normează pe ture în situaţia funcţionării acestora cu programul prelungit şi/sau săptămânal.

Art. 47. - (1) Numărul de personal şi funcţiile pentru unitatea cu o capacitate de 50 de copii se stabilesc conform anexei nr. 1b).

(2) Ponderea categoriilor de personal prevăzute la alin. (1) se stabileşte luându-se în considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate şi adaptată nevoilor beneficiarilor unităţilor, în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi antrenate si alte categorii de personal, în conformitate cu prevederile art. 45.

Art. 48. - (1) Asigurarea personalului didactic din unităţile publice în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale împreună cu inspectoratele şcolare/al municipiului Bucureşti, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.

(2) Asigurarea personalului nedidactic din unităţile publice în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară şi formarea continuă a acestuia sunt în responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale.

Art. 49. - (1) Personalul nedidactic al unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară trebuie să parcurgă un modul de formare continuă specifică privind educaţia timpurie, cu o durată de cel puţin 30 de ore.

(2) Modulul trebuie să cuprindă cel puţin următoarele teme:

a) principiile educaţiei timpurii;

b) abordarea globală a copilului şi munca în echipă;

c) educarea şi susţinerea familiilor pentru dezvoltarea competenţelor parentale.

(3) Pentru personalul existent în unităţi la momentul intrării în vigoare a prezentei hotărâri a Guvernului, formarea profesională prevăzută la alin. (1) se va suporta de angajator şi se va realiza etapizat, până la data de 1 ianuarie 2015.

Art. 50. - (1) Organizarea şi coordonarea activităţii creşelor sau, după caz, a centrelor de zi care înfiinţează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară se asigură de către director/şef de centru, iar în cazul grădiniţelor cu personalitate juridică în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se asigură de consiliul de administraţie prin director.

(2) Coordonarea activităţii de educaţie timpurie desfăşurată în creşe sau, după caz, în centre de zi care înfiinţează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară se asigură de către director/şef de centru în colaborare cu consiliul de administraţie al unităţii coordonatoare, respectiv al grădiniţei, prin directorul acesteia.

Art. 51. - (1) Directorul/Şeful de centru asigură coordonarea activităţii din cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară şi răspunde de organizarea şi coordonarea activităţii personalului, de relaţia cu părinţii/reprezentantul legal, de activitatea metodică şi de perfecţionare, de păstrarea şi gestionarea patrimoniului unităţii respective.

(2) Directorul/Şeful de centru îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin actele normative în vigoare sau prin hotărâre a autorităţilor ori persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după caz, finanţează unitatea.

(3) Directorul/şeful de centru reprezintă unitatea în relaţia cu inspectoratul şcolar, cu autoritatea administraţiei publice locale, cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor şi cu alţi factori interesaţi în educaţia copiilor antepreşcolari.

(4) În cazul creşelor, directorul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) exercită atribuţiile ce revin creşei în calitate de persoană juridică;

b) exercită funcţia de ordonator de credite;

c) întocmeşte proiectul bugetului propriu al creşei şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

d) propune autorităţilor sau persoanelor juridice cere au înfiinţat sau, după caz, finanţează creşa aprobarea structurii organizatorice şi a numărului de personal;

e) numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic şi nedidactic din cadrul creşei, în condiţiile legii;

f) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea creşei;

g) desfăşoară activităţi pentru promovarea imaginii creşei în comunitate;

h) răspunde de calitatea serviciilor de educaţie antepreşcolară, precum şi de asigurarea formării continue a personajului didactic si nedidactic;

i) asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor desfăşurate de personalul creşei şi aplică sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile.

(5) Candidaţii pentru ocuparea postului de director de creşă trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului universitar de lungă durată într-unui din domeniile: ştiinţe economice, juridice, administrative, medicină, sociologie, psihologie şi ştiinţe ale educaţiei, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate.

(6) Prin excepţie, candidaţii prevăzuţi la alin. (5) pot fi absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului superior, cu experienţa deminimum3aniTn unităţi în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară sau în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, cu condiţia respectării prevederilor art. 49.

(7) Şeful de centru pentru creşa fără personalitate juridică îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:

a) exercită atribuţiile ce revin creşei fără personalitate juridică;

b) propune proiectul de buget al creşei;

c) propune autorităţilor sau persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după caz, care finanţează creşa aprobarea structurii organizatorice şi a numărului şi categoriilor de personal;

d) participă la selectarea personalului din cadrul creşei;

e) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea creşei;

f) desfăşoară activităţi pentru promovarea imaginii creşei în comunitate;

g) răspunde de calitatea serviciilor de educaţie antepreşcolară, precum şi de asigurarea formării continue a personalului didactic şi nedidactic;

h) asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor desfăşurate de personalul creşei şi propune sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile.

Art. 52 - (1) Asistentul medical din creşe şi alte unităţi de educaţie timpurie are, în principal, următoarele atribuţii:

a) efectuează triajul zilnic al copiilor;

b) verifică avizele epidemiologice şi cauzele absenţei copiilor, colaborând cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor;

c) asigură asistenţa medicală de urgenţă şi solicită serviciul de ambulanţă, când este cazul;

d) anunţă imediat părinţii privind situaţia de urgenţă în care se găseşte copilul;

e) colaborează cu medicul şcolar şi cu medicul de familie al copiilor;

f) administrează copiilor, cu acordul părinţilor, tratamentul prescris de medicul curant şi tratamentul în regim de urgenţă prescris de medicul de ambulanţă;

g) întocmeşte şi ţine evidenţa fişelor medicale ale copiilor; h) întocmeşte meniurile, respectând normativele nutriţionale

pentru fiecare categorie de copii în parte;

i) monitorizează modul în care se pregăteşte, se distribuie şi se administrează alimentaţia copiilor, în funcţie de vârsta acestora;

j) controlează zilnic condiţiile de funcţionare ale blocului alimentar şi verifică respectarea meniurilor;

k) controlează rezultatele evaluărilor periodice ale personalului;

l) controlează starea igienico-sanitară a tuturor încăperilor;

m) ţine evidenţa medicamentelor aflate în creşă, prin înscrierea acestora în centralizatorul de consum;

n) izolează copiii bolnavi sau suspecţi de a fi bolnavi/purtători de boli infecto-contagioase şi informează conducerea unităţii asupra acestor cazuri;

o) efectuează educaţia pentru sănătate a părinţilor şi copiilor;

p) efectuează termometrizarea copiilor, cântăreşte şi măsoară copiii, consemnând datele în fişa medicală.

(2) Activitatea asistentului medical este coordonată metodologic de medicul şcolar din unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează unitatea.

Art. 53. - (1) Educatorul-puericultor din creşă şi din alte unităţi de educaţie antepreşcolară are, în principali următoarele atribuţii:

a) realizează activităţi de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de independenţă;

b) realizează activităţi care vizează dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;

c) asigură formarea şi perfecţionarea comportamentului verbal;

d) realizează programe care cuprind activităţi ce urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor în învăţare;

e) înregistrează progresele realizate de copil în jurnalul acestuia;

f) colaborează activ cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează unitatea.

(2) Activitatea educatorului puericultor din creşă sau centru de zi este coordonată metodologic de consiliul profesoral din cadrul grădiniţei desemnate de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pentru supervizarea activităţilor educaţionale.

Art. 54. - (1) Educatorul-puericultor are obligaţia de a comunica în scris părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin jurnalul de legătură al copilului, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, cel puţin următoarele informaţii, cu avizul directorului/şefului de centru:

a) progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare;

b) starea emoţională şi afectivă a copiilor;

c) dificultăţi/deficienţe identificate;

d) orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legai este necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.

(2) Educatorul-puericultor poate comunica prin orice mijloace de comunicare părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor informaţii cu privire la activităţile desfăşurate cu copiii şi rezultatele acestora.

Art. 55. - (1) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul grădiniţei se asigură de către consiliul profesoral.

(2) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul creşei/centrului de zi se asigură de către consiliul profesoral al grădiniţei desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, care asigură şi supervizarea activităţilor educaţionale.

(3) Consiliul profesoral se subordonează consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta, sprijinindu-l în luarea şi aplicarea deciziilor referitoare la educaţia antepreşcolară în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.

 

CAPITOLUL V

Relaţia cu părinţii şi comunitatea

 

Art. 56. - (1) valorile şi misiunea unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, condiţiile de înscriere, programul de funcţionare, informaţiile cu privire la categoriile de personal şi atribuţiile acestora, drepturile şi obligaţiile părinţilor/reprezentanţilor legali vor fi aduse la cunoştinţa acestora de către conducerea unităţii, în momentul depunerii dosarului.

(2) Părinţilor/Reprezentanţilor legali li se vor pune la dispoziţie numele şi numerele de telefon ale persoanelor responsabile din creşă, precum şi regulamentul intern al acesteia.

Art. 57. - (1) Părinţii/Reprezentantul legal al copilului au/are dreptul la:

a) consiliere şi sprijin din partea personalului unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în ceea ce priveşte educaţia timpurie a copilului, dezvoltarea psihologică a acestuia, precum şi pentru probleme de ordin medical şi/sau social;

b) primirea oricăror informaţii necesare dezvoltării armonioase a copilului, pe care personalul didactic şi nedidactic le poate furniza, în funcţie de evoluţia copilului.

(2) Părinţii/Reprezentantul legal al copilului au/are următoarele obligaţii:

a) să comunice reprezentanţilor unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară orice informaţii cu privire la starea de sănătate a copilului, precum şi informaţii necesare dezvoltării armonioase a copilului;

b) să respecte regulamentul intern al unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;

c) să achite contribuţia lunară pentru copilul/copiii înscris/înscrişi la unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară potrivit prevederilor prezentei metodologii.

Art. 58. - (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară sunt obligate să dezvolte o reţea de suport profesional, putând apela ori de câte ori au nevoie la servicii specializate, cum ar fi servicii de consiliere psihologică şi socială, servicii specializate de sănătate etc.

(2) Următoarele instituţii publice sau private pot face parte din reţeaua de suport profesional a unităţilor de educaţie antepreşcolară;

a) inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;

b) centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;

c) Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;

d) Direcţia de Sănătate Publică;

e) agenţia judeţeană de plăţi şi inspecţie socială;

f) inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti;

g) inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti;

h) serviciul public de asistenţă socială;

i) autorităţi ale administraţiei publice locale;

j) instituţii de cult;

k) organisme private acreditate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului;

l) alte instituţii publice sau private acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Art. 59. - (1) În vederea formării unor reţele de sprijin comunitar, complementare serviciilor de educaţie timpurie, unitatea de educaţie antepreşcolară oferă:

a) îndrumare şi consiliere a părinţilor;

b) cursuri de educaţie parentală sau alte cursuri solicitate de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor;

c) materiale suport (broşuri, cărţi, studii, postere, pliante etc.) pentru informarea părinţilor/reprezentanţilor legali şi a altor membri ai comunităţii asupra dezvoltării copilului şi a cerinţelor educaţionale ale acestuia;

d) consilierea părinţilor/reprezentantului legal în vederea identificării de soluţii la problemele identificate în cazul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) pot fi oferite de către instituţia de educaţie timpurie, independent sau prin centrele de resurse pentru părinţi, centrele de resurse pentru educaţie şi dezvoltare, centrele de resurse şi perfecţionare, centrele de documentare şi informare ori, în parteneriat, prin centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, Casa Corpului Didactic sau alţi parteneri educaţionali cu preocupări în acest domeniu.

Art. 60. - (1) Orice persoană care lucrează în unitatea de educaţie antepreşcolară, precum şi părinţii/reprezentanţii legali pot identifica potenţiali parteneri comunitari, instituţii publice/ private sau persoane care să contribuie la creşterea calităţii îngrijirii copiilor în cadrul unităţii de educaţie antepreşcolară şi, eventual, să devină persoane de sprijin pentru perioadele de criză ale unora dintre familii.

(2) Unităţile de educaţie antepreşcolară pot încheia parteneriate cu partenerii identificaţi, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 61. - (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară vor încuraja participarea voluntarilor la activităţile desfăşurate în unitate, ţinându-se cont de corespondenţa dintre competenţele personale şi activităţile prestate.

(2) Voluntarii care doresc să participe la activităţile din unităţile de educaţie antepreşcolară vor solicita acest lucru, în scris, directorului/şefului de centru, urmând ca în contractul de voluntariat încheiat conform prevederilor legale în vigoare să se precizeze rolul, programul, limitele de competenţă stabilite şi agreate de comun acord.

(3) Voluntarii beneficiază de o formare de minimum 8 ore înainte de a-şi începe activitatea în cadrul unităţii de educaţie antepreşcolară şi prezintă un certificat medical din care să rezulte că acesta nu se află în evidenţele medicale cu boli transmisibile şi este apt să desfăşoare activităţi cu copii.

Art. 62. - În vederea asigurării transparenţei şi creşterii prestigiului social al unităţii şi al profesioniştilor care lucrează în ea, conducerea unităţii de educaţie antepreşcolară va aloca un spaţiu destinat promovării parteneriatului cu familia şi comunitatea, a serviciilor oferite, precum şi a altor informaţii utile legate de dezvoltarea şi educarea copilului în intervalul de la naştere la 4 ani.

 

 

CAPITOLUL VI

Monitorizarea activităţii din creşe şi alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

 

Art. 63, - (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii elaborează standarde naţionale de calitate pentru evaluarea activităţilor specializate vizate în cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, cum ar fi activităţile de: educaţie, menţinere a stării de sănătate, nutriţie şi îngrijire a copiilor.

(2) Controlul utilizării şi respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor ante preşcolari se realizează prin inspecţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Inspecţia se realizează prin misiuni comune ale reprezentanţilor instituţiilor/departamentelor care au atribuţii de control la nivel central şi/sau judeţean/local, printr-un mecanism articulat de inspecţie.

(4) Metodologia de lucru pentru inspecţia în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se elaborează şi se aprobă prin ordin comun de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii.

Art. 64. - Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

a) asigură încadrarea cu personal didactica unităţilor îi care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pe baza unei metodologii specifice elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

b) asigură perfecţionarea profesională a educatorilor-puericultori;

c) realizează îndrumarea metodologică a educatorilor-puericultori cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie antepreşcolară a copiilor;

d) asigură servicii specializate pentru copiii cu cerinţe educative speciale;

e) monitorizează activitatea desfăşurată de personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;

f) monitorizează aplicarea standardelor specifice de calitate, de referinţă, pentru nivelul antepreşcolar;

g) monitorizează aplicarea curriculumului naţional specific şi a standardelor privind progresul copilului, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani.

Art. 65. - Direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

a) realizează supravegherea stării de sănătate a colectivităţilor de copii din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;

b) urmăreşte realizarea în perioadele stabilite a programului de vaccinări a copiilor;

c) urmăreşte participarea anuală a personalului medical la programe de perfecţionare a pregătirii profesionale;

d) controlează respectarea de către unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară a normelor igienico-sanitare;

e) controlează dacă meniurile sunt stabilite în conformitate cu normativele prevăzute de lege şi nevoile nutriţionale ale copiilor;

f) monitorizează activitatea specifică domeniului sănătăţii desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară din sistem public şi privat.

Art. 66. - Serviciul public de asistenţă socială de la nivelul municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

a) fundamentează şi propune spre aprobare primarului diminuarea procentului contribuţiei părinţilor/reprezentanţilor legali;

b) realizează planul de servicii pentru copiii expuşi riscului de separare de părinţii lor înscrişi în unităţile de educaţie antepreşcolară;

c) realizează evidenţa creşelor existente în sistem public şi privat şi a numărului de locuri disponibile;

d) colaborează permanent cu inspectoratul şcolar judeţean şi autoritatea de sănătate publică a judeţului;

e) comunică trimestrial direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului numărul de creşe care funcţionează la nivel local şi numărul de copii înscrişi.

Art. 67. - Agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

a) controlează respectarea prevederilor legale privind diminuarea contribuţiei părinţilor;

b) controlează respectarea prevederilor legale privind accesul egal şi nediscriminatoriu al copiilor la serviciile oferite de creşe;

c) controlează respectarea standardelor minime de calitate specifice creşelor;

d) constată contravenţii şi, după caz, aplică sancţiunile prevăzute de legile speciale care reglementează serviciile sociale, precum şi de art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 198/2012;

e) comunică trimestrial serviciilor publice de asistenţă socială, prin intermediul agenţiilor teritoriale, evidenţa furnizorilor de servicii sociale acreditaţi să înfiinţeze unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2).

Art. 68. - Se recomandă efectuarea misiunilor de inspecţie şi control în echipe mixte formate din reprezentanţi ai instituţiilor menţionate la art. 64-67.

 

CAPITOLUL VII

Finanţarea creşelor şi a altor unităţi de educaţie antepreşcolară

 

Art. 69. - Finanţarea unităţilor de educaţie antepreşcolară organizate în sistem public, prevăzute la art. 5 din prezenta metodologie, se realizează din următoarele surse:

a) bugete locale, pentru acoperirea cheltuielilor de personal pentru personalul didactic şi nedidactic şi a cheltuielilor de organizare şi funcţionare a creşei, inclusiv pentru grupele/structurile din grădiniţe şi centre de zi;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) contribuţii lunare ale părinţilor/reprezentanţilor legali, stabilite conform prezentei metodologii;

d) donaţii;

e) sponsorizări;

f) alte surse legal constituite.

Art. 70. - (1) Părinţii/Reprezentanţii legali ai căror copii beneficiază de servicii în cadrul creşelor şi al altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară publice sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare, a cărei valoare este stabilită prin dispoziţie a primarului, în funcţie de numărul de copii din familie şi de venitul mediu lunar brut cumulat al părinţilor/reprezentanţilor legali calculat pe perioada de 6 luni anterioară înscrierii copilului, certificat prin adeverinţa prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. d).

(2) Sunt scutiţi de la plata contribuţiei, sarcina fiind preluată de bugetul local, părinţii/reprezentantul legal care au în îngrijire copii ce sunt expuşi riscului de separare de familie şi au aprobate planuri de servicii.

(3) Contribuţia poate fi achitată şi prin tichete de creşă, tichete sociale şi/sau cupoane sociale, potrivit legii.

Art. 71. - (1) Contribuţia lunară de întreţinere a copiilor înscrişi în unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se stabileşte în funcţie de numărul efectiv de zile de prezenţă a copilului la programul zilnic.

(2) Numărul de zile în care copiii au frecventat unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este monitorizat prin registrul de evidenţă/prezenţă completat de asistenta medicală în colaborare cu educatorul-puericultor.

(3) Contribuţia lunară a părinţilor/reprezentanţilor legali la suportarea cheltuielilor pentru copiii înscrişi la unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se realizează cu plata în avans pentru o lună calendaristică.

(4) Contribuţia lunară a părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor care au frecventat programul de creşă pe o perioadă de până la 3 zile lucrătoare este reportată pentru luna următoare.

Art. 72. - (1) Contribuţia lunară de întreţinere a copiilor înscrişi în unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se determină în funcţie de cheltuielile de întreţinere, hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament şi cazarmament, materiale igienico-sanitare şi altele asemenea, precum şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste unităţi.

(2) Valoarea contribuţiei se stabileşte în următoarele cote procentuale şi nu poate depăşi 20% din costul mediu lunar de întreţinere în unitatea publică în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.

 

Venit mediu brut lunar cumulat a părinţilor/reprezentanţilor legali
Număr copii
Cotă procentuală contribuţie părinţi
peste 700 lei
un copil
20%
2 sau mai mulţi copii
10%
între 225-699 lei
un copil
10%
2 sau mai mulţi copii
5%

 

(3) Costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte diferenţiat, în funcţie de tipul creşei, respectiv centru de zi sau grupe de educaţie antepreşcolară înfiinţate pe lângă grădiniţe, şi seaprobă anual prin act administrativ al instituţiei care are în administrare creşa.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

 

Art. 73. - Prevederile prezentei hotărâri sunt aplicabile şi creşelor înfiinţate conform Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 74. - La data aprobării prezentei metodologii, conducerile unităţilor care oferă servicii de educaţie antepreşcolară vor lua toate măsurile necesare pentru reorganizarea acestora, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale şi al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, până la începerea anului şcolar 2013- 2014.

Art. 75. - Autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu participarea părinţilor, a operatorilor economici, a societăţilor umanitare, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane fizice sau juridice asigură condiţiile necesare organizării şi funcţionării unităţilor care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, inclusiv hrana, odihna, transportul, protecţia vieţii şi sănătăţii antepreşcolarilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a drepturilor copilului.

Art. 76. - Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară elaborează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, Regulamentul intern.

Art. 77. - Anexele nr. 1a)-1c) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

ANEXA Nr. 1a)

la metodologie

 

Recomandări privind raportul adult/copil şi mărimea maximă a grupei

 

Vârsta copiilor
Raport adult/copii pe tură
Mărimea maximă a grupei
Sugari (grupă mică)
1/4
7
Copii de 1-2 ani (grupă mijlocie)
1/5
9
Copii de 2-3 ani (grupă mare)
1/6
9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 1b)

la metodologie

 

Estimarea numărului şi a structurii pe funcţii a personalului necesar într-o unitate cu 50 de copii

 

Funcţia
Nr. norme
Director/Şef centru
1 pe unitate
Administrator
1/2 pe unitate
Educator-puericultor
1 pe tură, la nivel de grupă
Medic
1/4 pe unitate
Asistent medical
1 pe tură, la nivel de unitate*
Bucătar
1 pe unitate
Ajutor bucătar
1 pe unitate
îngrijitor
1 pe tură, la nivel de grupă

 

În unităţile cu mai mult de 50 de copii se va adăuga cate 1/2 norma de asistent medical/tura pentru fiecare 50 de copii în plus.

 

ANEXA Nr. 1c)

la metodologie

 

Tipuri şi număr de activităţi

 

Nr. crt.
Categorii de activităţi de învăţare
Sugari
Copii de 1-2 ani
Copii de 2-3 ani
1
 Jocuri
2
4
6
2
 Activităţi artistice si de îndemânare
1
2
2
3
 Activităţi de muzică şi de mişcare
1
2
3
4
 Activităţi de creaţie şi de comunicare
1
3
4
5
Activităţi de cunoaştere
1
2
3
6
Activităţi în aer liber
3
4
6
 
Total activităţi/săptămână:
9
17
24

 

NOTA:

Numărul de activităţi menţionat în tabel este recomandat de specialişti ca minim.

Activităţile de învăţare prezentate se desfăşoară cu întreaga grupă sau cu grupuri mici, conform unei planificări, astfel încât să fie cuprinse toate de-a lungul unei săptămâni.

 
Trimiteți un comentariu