joi, septembrie 26, 2013

Descrierea situaţiei actuale în domeniul creșelor din România

Ministerul Educatiei Nationale a publicat un proiect de Hotarare a Guvernului de aprobare a continutului educativ si a standardelor de calitate pentru serviciile de educatie timpurie anteprescolara aici http://edu.ro/index.php/articles/20521
In nota de fundamentare, la aspectul Descrierea situaţiei actuale se precizează:
Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 23 alin.(1) lit.a), stabilește faptul că sistemul național de învățământ preuniversitar  cuprinde  nivelul educației timpurii (0—6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0—3 ani) și învățământul preșcolar (3—6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare.
De asemenea, art. 27 lit (2)  din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, prevede căorganizarea unităților de educație timpurie antepreșcolară, conținutul educativ, standardele de calitate și metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale .
Așadar, conform Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, copiii pot fi înscrişi în învăţământul preşcolar la vârsta de 3 ani, iar pentru copiii sub 3 ani există posibilitatea înscrierii acestora în unități de educație timpurie antepreșcolară.
În acest context, educaţia timpurie este crucială pentru dezvoltarea şi educaţia ulterioară a copilului şi se realizează prin folosirea unei metodologii şi a unui curriculum adecvate, precum şi a unor standarde de calitate care necesită o abordare integrată a nevoilor și intereselor copilului, în strânsă colaborare cu familia şi serviciile de sănătate şi protecţie a copilului.
Prin politicile sale educaţionale promovate şi prin alocarea resurselor financiare necesare, Guvernul României şi-a propus să asigure, în mod efectiv, accesul egal şi sporit la educaţie al tuturor cetăţenilor ţării, indiferent de apartenenţa socială, etnică, de gen, confesiune, zonă de rezidenţă. Totodată, dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, pentru o piaţă a muncii flexibilă şi globalizată, reprezintă obiective majore ale programului de guvernare.
O caracteristică a sistemului existent de educaţie timpurie din România este aceea că, datorită lipsei de până acum a legislaţiei privind educaţia copiilor de la 0 la 3 ani, un număr de creşe/grădiniţe cu creșe, centre de zi etc. s-au dezvoltat fără o structură organizatorică reglementată sau fără standarde educaţionale clare. Există o diversitate de instituţii pentru educaţie timpurie, după cum urmează:
·         Centre de zi pentru copii sub 6 ani aflaţi în situaţie de risc, coordonate de Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului;
·         Centre de zi sau grădiniţe particulare pentru copiii sub 6 ani, aprobate de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), care oferă exemple de bună practică în domeniu;
·         Grădiniţe cu creşă pentru copiii din aceeaşi grupă de vârstă ca şi cei din centrele de zi (sub 6 ani);
·         Grădiniţe pentru copiii de la 3 la 6/7 ani. Acestea sunt finanţate de consiliile locale şi sunt coordonate de Ministerul Educaţiei Naționale;
·         Creşe pentru copiii de la 4 luni la 3 ani, care primesc copii şi peste 3 ani. Acestea sunt finanţate şi coordonate de consiliile locale, fără o supervizare din punct de vedere profesional şi fără standarde educaţionale sau de alt tip.
Serviciile pentru copiii cu vârste între 0 şi 3 ani sunt furnizate prin sistemul creşelor, care oferă câteva forme de îngrijire medicală fără nici o componentă de educaţie timpurie.
În trecut, creşele au fost în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, în schimb, din 2002, Ministerul Sănătăţii nu  a mai avut atribuții în acest sens şi creşele au fost lăsate fără nici o identitate formală şi fără sprijin guvernamental.
În prezent, creşele sunt finanţate de autoritățile administrației publice locale. Totodată, adesea, în cazul în care creșa este cuplată cu o grădiniță (funcționează în aceeași incintă) directorul grădiniţei este responsabil de calitatea îngrijirii furnizate în creşă.
Studiul “Educaţia Timpurie în România”, elaborat în anul 2004 cu sprijinul  UNICEF, arată că la nivelul ţării existau 287 de creşe cu aproximativ 11,000 de copii (înainte de 1989 erau 902 creşe cu 90,000 de copii).
De asemenea, studiul arată că marea majoritate a părinţilor care îşi trimit copiii la creşă sunt părinţi care lucrează şi nu pot sau nu intenţionează să-şi părăsească serviciul pentru concediul de maternitate/paternitate pentru îngrijirea copilului până la 2 ani (numai 8 % dintre taţii copiilor din creşe sunt neangajaţi şi 4% dintre mame sunt neangajate/casnice).
În același studiu este evidențiat și faptul că nu există un organism reglator responsabil în problema creşelor şi, de aceea, responsabilitatea administrativă rămâne în grija autorităţilor locale.
În acest context, sistemul anterior care furniza numai servicii de supraveghere și sprijin medical predomină încă, iar aspectele care ţin de educaţie şi de îngrijirea psihologică a copiilor nu sunt îndreptate către acei copii care frecventează aceste instituţii.
Un alt aspect pe care studiul “Educaţia Timpurie în România” îl analizează este și acela al formării continue a personalului din creșe. Datele din analiza prezentată arată că:
·      nu există un sistem de formare continuă a personalului, care este alcătuit în principal din lucrători în domeniul sănătăţii;
·      42% din personalul creşelor se înscrie în categoria îngrijitorilor primari (infirmiere), cărora le lipseşte calificarea profesională;
·      32.5% din personalul creşelor este compus din surori şi 97% din creşe sunt conduse de acestea, iar restul de 3% dintre manageri este compus din medici;
·      procentul personalului calificat pentru educaţie timpurie este în jur de 4%;
·      50% din personalul creşelor nu a participat la nici un program de formare continuă sau pentru împrospătarea cunoştinţelor, iar cealaltă jumătate a parcurs variate programe de formare numai în domeniul sănătăţii sau pe probleme înrudite.
Pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011, precum și pentru încurajarea participării copiilor la educația timpurie antepreșcolară în vederea atingerii țintei europene de 95% rată de participare a copiilor preșcolari la servicii de educație până în 2020 este necesară elaborarea conținutului educativ și a standardelor de calitate pentru serviciile de educație timpurie antepreșcolară.
Trimiteți un comentariu