sâmbătă, iunie 06, 2015

Inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar


Inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar 
conform Ordinului nr. 5.547 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar








Inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar reprezintă evaluarea oficială de către instituţiile abilitate prin lege (MECS sau inspectoratele şcolare, după caz) a realizării scopurilor şi obiectivelor proprii diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea definite prin legislaţia în vigoare.
  
  
1. Inspecţia şcolară generală

Definitie: Inspecţia şcolară generală reprezintă o activitate de evaluare generală a performanţelor diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, prin raportare explicită la politicile educaţionale, scopurile şi obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcţionarea acestora.   

Pentru sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar reprezintă forma specifică a inspecţiei de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

Obiectul principal al inspecţiei şcolare generale a unităţilor de învăţământ preuniversitar îl reprezintă întreaga activitate a unităţii de învăţământ preuniversitar, în calitate de furnizor direct de servicii educaţionale.
Scopul inspecţiei şcolare generale îl constituie:
  a) evaluarea şi monitorizarea activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar, concretizată prin furnizarea către cei în drept a rapoartelor de inspecţie;
  b) îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi dezvoltării unităţilor de învăţământ preuniversitar cu legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei;
  c) consilierea şi sprijinirea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi.

  Inspecţia şcolară generală se realizează de către MECTS şi inspectoratele şcolare judeţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), în toate unităţile de învăţământ preuniversitar care formează sistemul naţional de învăţământ, vizând aspectele şi ariile tematice nominalizate în prezentul regulament.
  
Perioada dintre două inspecţii şcolare generale ale unităţilor de învăţământ preuniversitar va fi stabilită în urma unor constatări şi analize fundamentate, luate la nivelul ISJ/ISMB sau la nivelul MECTS.

Inspectorii vor face aprecieri asupra următoarelor 7 arii tematice/domenii:
  a) managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor;
  b) modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar;
  c) activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional);
  d) nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare);
  e) modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse;
  f) relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală;
  g) atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământ.
  
  
Lista unităţilor de învăţământ preuniversitar în care urmează să se desfăşoare inspecţia şcolară generală împreună cu perioadele din graficul de activităţi semestriale ale ISJ/ISMB alocate acestui tip de inspecţie sunt propuse de către inspectorul şcolar general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul asigurării calităţii şi avizate în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB la începutul fiecărui semestru.

Dimensiunea echipei de inspectori şi disciplinele inspectate vor fi stabilite în funcţie de mărimea şi complexitatea unităţii de învăţământ (număr de elevi, număr de structuri arondate unei unităţi cu personalitate juridică, distribuţia geografică).

Inspecţia şcolară generală este realizată, de regulă, de o echipă formată din 2 până la 8 inspectori şi va fi condusă de un coordonator numit dintre aceştia.


Echipa va cuprinde inspectori care au competenţele necesare pentru a inspecta un eşantion format din cel puţin 6 discipline incluse în curriculum.

În şcolile cu limba de predare a unei minorităţi naţionale, echipa de inspectori va fi însoţită de inspectorul de minorităţi/de specialitate pentru limba maghiară, germană, români etc., respectiv de metodişti vorbitori ai limbilor minorităţilor.

Durata inspecţiei şcolare generale este de 1-2 săptămâni, în funcţie de mărimea şi complexitatea activităţilor educaţionale ale unităţii de învăţământ preuniversitar inspectate.
  
Etape:
I. Activitatea de preinspecţie

  Inspectorul coordonator al echipei realizează următoarele activităţi preparatoare pentru inspecţie:
  a) informează unitatea de învăţământ preuniversitar care va fi inspectată şi stabileşte împreună cu directorul modul în care vor fi predate documentele instituţiei, precum şi data-limită la care va face cunoscut personalului rezultatul inspecţiei;
  b) prezintă unităţii de învăţământ lista cu documentele solicitate, formularele care trebuie completate şi stabileşte împreună cu directorul unităţii de învăţământ data-limită până la care toate documentele vor fi pregătite;
  c) stabileşte responsabilităţile ce revin fiecărui membru al echipei, raportate la ariile tematice/domeniile inspectate. Stabilirea responsabilităţilor se va realiza după consultarea membrilor echipei de inspecţie. Inspectorul coordonator va furniza unităţii de învăţământ preuniversitar lista cu numele şi responsabilităţile membrilor echipei, durata inspecţiei, disciplinele şi aspectele ce vor fi inspectate, precum şi eşantioanele reprezentative pentru aplicarea chestionarelor grupurilor-ţintă (elevi, cadre didactice, părinţi etc.) şi colectarea datelor. Unitatea de învăţământ va fi informată dacă apar schimbări în componenţa echipei de inspectori;
  d) vizitează unitatea de învăţământ înainte de inspecţie pentru a discuta cu directorul aspectele inspecţiei, pentru a explica personalului modalitatea de efectuare a inspecţiei şi pentru a răspunde la întrebările puse de acesta. Inspectorul coordonator explică modul în care va fi analizată documentaţia şi cum va fi folosită de către echipă;
  e) în urma vizitei în unitatea de învăţământ, poate solicita centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE) elaborarea chestionarelor pentru grupurile-ţintă, particularizat, în funcţie de specificul şi problemele-cheie identificate în unitatea de învăţământ care va fi inspectată.

  Pentru inspecţia realizată de ISJ/ISMB, în cazuri temeinic justificate, unitatea de învăţământ va putea solicita schimbarea perioadei de inspecţie sau datele/orele de desfăşurare a unor activităţi specifice (din activitatea de preinspecţie, de inspecţie şi de postinspecţie), adresându-se în scris consiliului de administraţie al ISJ/ISMB.
       
         În cuprinsul solicitării, unitatea de învăţământ preuniversitar va propune perioade/date noi pentru desfăşurarea activităţilor respective. Planul modificat de inspecţie devine efectiv în momentul aprobării lui de către consiliul de administraţie al ISJ/ISMB.

  Inspectorul coordonator al echipei solicită conducătorului unităţii de învăţământ preuniversitar documentele necesare pregătirii activităţii de inspecţie, cu cel puţin 7 zile înainte de începerea inspecţiei.

        Directorul instituţiei de educaţie pregăteşte documentele solicitate şi le pune la dispoziţia echipei de inspecţie.

  Inspectorul coordonator şi membrii echipei stabilesc programul inspecţiei în aşa fel încât să se colecteze un eşantion suficient de date, să aibă ocazia să discute despre situaţia constatată şi să emită aprecieri ca echipă.

  Înainte de inspecţie, inspectorul coordonator al echipei colectează următoarele date şi informaţii:

  a) o prezentare scrisă de director asupra activităţii unităţii de învăţământ (maximum două pagini), care va cuprinde informaţii asupra situaţiei socioeconomice a zonei, elevilor/copiilor, managementului instituţiei de educaţie, managementului resurselor financiare, încadrării cu personal, materialului didactic, clădirilor, curriculumului şi planurilor de dezvoltare ale instituţiei de educaţie;
  b) un formular cu date statistice privind unitatea de învăţământ, completat de către director;
  c) rezultatele obţinute de elevi la examenele naţionale şi testele naţionale în ultimii 3 ani, comparativ cu media la nivel judeţean şi naţional;
  d) raportul de evaluare internă al unităţii de învăţământ preuniversitar;
  e) documentele unităţii de învăţământ privind încadrarea personalului angajat şi managementul general;
  f) documentele privind politica unităţii de învăţământ;
  g) cel mai recent raport de inspecţie şcolară generală;
  h) orarul unităţii de învăţământ în perioada inspecţiei (pentru clase şi pentru cadrele didactice);
  i) orice altă informaţie pe care personalul instituţiei de educaţie doreşte să o furnizeze inspectorilor.

  După colectarea acestor date de către inspectorul coordonator, documentele vor fi analizate şi vor fi comunicate celorlalţi membri ai echipei de inspecţie. Dosarul activităţii de preinspecţie este confidenţial şi poate fi utilizat numai de inspectori.
  
II.Desfăşurarea inspecţiei
  
  Inspecţia şcolară generală va fi deschisă de către coordonatorul echipei de inspectori. Coordonatorul anunţă consiliului profesoral domeniile şi activităţile care vor fi inspectate de către membrii echipei de inspectori.

  Inspectorul coordonator al echipei are următoarele atribuţii:

  a) reprezintă instituţia din care provine, ISJ/ISMB sau MECTS, şi echipa de inspectori în relaţiile cu unitatea de învăţământ inspectată;
  b) supraveghează şi monitorizează derularea inspecţiei şcolare generale;
  c) analizează şi soluţionează, împreună cu directorul unităţii de învăţământ inspectate, orice neconcordanţă sau problemă ivită în legătură cu organizarea şi desfăşurarea inspecţiei;
  d) organizează şi conduce întâlnirile cu reprezentanţii părinţilor, ai elevilor, cu personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic şi cu reprezentanţii comunităţii locale;
  e) coordonează colectarea documentelor întocmite de membrii echipei sau de personalul unităţii de învăţământ inspectate;
  f) coordonează elaborarea, aplicarea, colectarea şi prelucrarea chestionarelor pentru elevi, părinţi şi cadrele didactice privind activitatea şcolară şi extraşcolară a unităţii de învăţământ inspectate;
  g) organizează întâlniri de lucru cu membrii echipei de inspectori, în scopul emiterii de judecăţi comune;
  h) stabileşte datele la care se desfăşoară întâlnirile pentru prezentarea rapoartelor verbale de inspecţie pe discipline (catedre/comisii) şi pe aspecte (consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ);
  i) derulează activităţile care îi revin, în conformitate cu responsabilităţile specifice stabilite pentru fiecare membru al echipei şi întocmeşte documentaţia necesară;
  j) pe baza documentelor şi analizelor realizate de membrii echipei, pe care le centralizează, elaborează raportul final al inspecţiei şcolare generale.
  
  Inspecţia şcolară generală se va desfăşura după programul stabilit, de comun acord, cu conducerea unităţii de învăţământ.

        În cadrul inspecţiei şcolare generale pot fi realizate următoarele activităţi:

  a) observarea activităţilor desfăşurate la clasă prin inspecţie/asistenţă la lecţii şi a altor activităţi desfăşurate în spaţiile şcolare. Aproximativ 60% din timpul general de desfăşurare a inspecţiei va fi alocat observării/asistării diferitelor activităţi educaţionale de la nivelul unităţii de învăţământ inspectate;
  b) discuţii cu directorul/directorii unităţii de învăţământ preuniversitar, cu membrii consiliului de administraţie, ai consiliului profesoral şi ai diferitelor comisii constituite la nivelul unităţilor de învăţământ, între care cei ai comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii, ai comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar etc.;
  c) discuţii cu cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare şi cu personalul nedidactic. Aproximativ 20% din timpul general de desfăşurare a inspecţiei va fi alocat discuţiilor şi consilierii managerilor şi cadrelor didactice din unitatea de învăţământ inspectată;
  d) întâlniri, inclusiv informale, cu reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor;
  e) întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale şi cu alţi reprezentanţi ai comunităţii locale;
  f) aplicarea de chestionare;
  g) analiza documentelor.
  
  În timpul inspecţiei, inspectorii vor colecta informaţii prin analizarea documentelor şcolare, evaluând utilitatea şi eficienţa utilizării lor.
     
 Din categoria acestor documente fac parte:
  a) planul de dezvoltare instituţională (PDI)/planul de acţiune al instituţiei de educaţie (PAS);
  b) raportul anual de evaluare internă (RAEI)/raportul de autoevaluare (RA);
  c) rapoartele scrise ale evaluărilor externe şi ale inspecţiilor din ultimii 3 ani;
  d) cataloagele, registrele matricole;
  e) condica profesorilor;
  f) planurile operaţionale ale diferitelor comisii constituite la nivelul unităţii de învăţământ;
  g) documentele catedrelor/comisiilor metodice;
  h) portofoliile profesorilor;
  i) caietele elevilor, documentele care vizează rezultatele la examene şi teste, portofolii ale elevilor;
  j) alte documente relevante pentru politica instituţiei de educaţie şi procedurile specifice elaborate;
  k) orice fel de documente/informaţii scrise distribuite părinţilor;
  l) documentele şedinţelor consiliului de administraţie, planul financiar al instituţiei de educaţie şi orice alt document considerat necesar.
  
  Inspectorii vor inspecta/asista toate cadrele didactice din unitatea de învăţământ, astfel încât fiecare cadru didactic să fie observat la cel puţin o lecţie şi, în final, să rezulte un eşantion reprezentativ pentru specificul unităţii de învăţământ respective.

Cadrele didactice au obligaţia să primească inspectorul pentru observarea lecţiei, conform orarului anunţat.

Când observă o lecţie, inspectorii nu au dreptul să intervină pentru a întrerupe activitatea cadrelor didactice, evitând să distragă atenţia elevilor.

Inspectorii vor discuta cu profesorii şi cu elevii despre activitatea lor în afara orelor de clasă.

Aspectele urmărite prin activitatea de observare sunt următoarele:
  a) relaţia profesor-elev şi aplicarea sistematică a strategiilor didactice centrate pe elevi;
  b) utilizarea achiziţiilor anterioare de învăţare ale elevilor;
  c) concordanţa dintre strategiile didactice utilizate şi caracteristicile grupurilor de elevi;
  d) individualizarea sarcinilor şi a situaţiilor de învăţare în funcţie de nevoile identificate;
  e) caracterul interdisciplinar şi transdisciplinar - legături cu alte discipline de studiu, în cadrul aceleiaşi arii, şi legături cu discipline din arii curriculare diferite;
  f) modul de selecţie şi utilizare a auxiliarelor curriculare în funcţie de specificul unităţii de învăţământ preuniversitar şi de achiziţiile anterioare de învăţare ale educabililor;
  g) dezvoltarea capacităţii elevilor de a învăţa din experienţă şi din practică;
  h) modul de răspuns al cadrului didactic la cererile elevilor sau ale părinţilor privind acordarea de sprijin individual în învăţare;
  i) includerea, dacă este cazul, în cadrul activităţilor de predare-învăţare-evaluare a elementelor specifice ale minorităţilor etnice, religioase sau de altă natură existente în instituţia de educaţie;
  j) utilizarea formelor de evaluare formativă şi sumativă a rezultatelor învăţării;
  k) respectarea recomandărilor de igienă şcolară privind echilibrul dintre activitatea şcolară a elevului şi celelalte tipuri de activităţi specifice vârstei (inclusiv în privinţa temelor pentru acasă);
  l) respectarea drepturilor şi îndatoririlor cadrelor didactice şi ale elevilor în cadrul proceselor de predare-învăţare-evaluare;
  m) utilizarea autoevaluării şi interevaluării elevilor în activităţile de învăţare;
  n) prezentarea produselor activităţii elevilor în sălile de clasă/grupă şi în celelalte spaţii ale unităţii de învăţământ preuniversitar;
  o) caracterul obiectiv al evaluării formative şi sumative.

În timpul inspecţiei, inspectorul coordonator al echipei organizează întâlniri cu beneficiarii direcţi şi indirecţi ai educaţiei furnizate de unitatea şcolară.

La aceste întâlniri vor fi prezenţi 2-3 inspectori, în funcţie de aria tematică de responsabilitate, pentru a informa beneficiarii/partenerii (părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) în legătură cu procesul de inspecţie şi pentru a afla opiniile lor în privinţa unităţii de învăţământ.

Inspectorii iau cunoştinţă de opiniile participanţilor, comunicându-le faptul că opiniile lor despre instituţia de educaţie sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate. Inspectorii administrează chestionare pentru a afla părerile participanţilor (părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) despre activitatea unităţii de învăţământ.

Inspectorii vor valorifica ocaziile formale şi informale pentru a discuta cu aceştia.

Discuţiile le vor permite inspectorilor să aprecieze calitatea managementului, politicile şi planurile unităţii de învăţământ, precum şi modul în care acestea sunt puse în practică. Inspectorii vor evalua dacă personalul acţionează ca o echipă şi contribuie la crearea unui etos pozitiv al unităţii de învăţământ preuniversitar.

Echipa de inspectori îşi planifică o şedinţă înainte de începerea inspecţiei şi analizează documentaţia colectată în perioada de preinspecţie.


De asemenea, aceştia se întâlnesc periodic în timpul inspecţiei, pentru a analiza ceea ce au constatat, pentru a ajunge la aprecieri comune în privinţa unităţii de învăţământ şi a activităţilor pe care le vor inspecta în continuare.

În cadrul şedinţei vor fi analizate următoarele documente:
  a) RAEI;
  b) rezultatele evaluărilor externe şi inspecţiilor din ultimii 3 ani;
  c) proiectul de dezvoltare instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ, împreună cu planurile operaţionale/de implementare pe anul în curs;
  d) documentele consiliului de administraţie;
  e) planul managerial;
  f) documentele care să ateste monitorizarea şi controlul activităţii metodice din partea conducerii unităţii de învăţământ (planul de asistenţe la ore, fişele de asistenţă la ore etc.);
  g) portofoliile catedrelor/comisiilor metodice;
  h) portofoliile cadrelor didactice - inclusiv rezultatele evaluărilor;
  i) portofoliile elevilor;
  j) documente referitoare la participarea cadrelor didactice la programe şi activităţi de dezvoltare profesională;
  k) raportul de analiză al activităţii din anul şcolar/semestrul precedent;
  l) organigrama unităţii de învăţământ;
  m) raportările statistice obligatorii (SC);
  n) orarul instituţiei de educaţie/schemele orare ale claselor;
  o) programele activităţilor extracurriculare;
  p) instrumente de monitorizare şi evaluare internă specifice unităţii de învăţământ;
  q) documente privind progresul în dotarea cu echipamente, materiale, manuale, auxiliarele curriculare, biblioteca/centrul de documentare şi informare (CDI);
  r) documentele şcolare prevăzute de lege;
  s) alte documente (proiecte/programe europene, naţionale, judeţene şi locale).
  
III.Activitatea de postinspecţie
  
  În urma derulării activităţilor de inspecţie, vor fi prezentate următoarele rapoarte:

  1. rapoartele verbale parţiale. Acestea sintetizează rezultatele şi concluziile preliminare ale inspecţiei, sunt prezentate de către fiecare inspector, la finalul fiecărei activităţi desfăşurate. Acestea vor fi furnizate comisiilor/catedrelor metodice/membrilor consiliului de administraţie, cadrelor didactice inspectate, precum şi reprezentanţilor elevilor şi ai părinţilor, în funcţie de aria tematică şi disciplina inspectată;

  2. raportul verbal general. În perioada imediat următoare încheierii inspecţiei, dar nu mai târziu de 4 zile de la finalizarea sa, inspectorul coordonator va furniza un raport verbal general, în cadrul unei întâlniri/şedinţe la care vor fi prezenţi directorul/directorii, şefii de catedre, membrii consiliului de administraţie şi profesorii inspectaţi. Raportul este confidenţial, în sensul că participanţii la întâlnire/şedinţă nu vor discuta despre acesta în afara unităţii de învăţământ inspectate;

  3. rapoartele verbale parţiale şi raportul verbal general vor prezenta, în mod concis, punctele tari ale unităţii de învăţământ şi aspectele care trebuie ameliorate. Aprecierile inspectorilor trebuie să fie respectate şi nu vor fi modificate decât dacă directorul sau personalul unităţii de învăţământ va demonstra că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. Rapoartele verbale oferă posibilitatea unor discuţii în privinţa aspectelor care este necesar să fie remediate;

  4. rapoartele scrise individuale ale inspecţiei şcolare generale. Acestea reprezintă rapoartele individuale ale membrilor echipei de inspectori, realizate pentru fiecare arie tematică/domeniu, precum şi pentru fiecare disciplină inspectată. Rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei de inspectori, ale căror modele sunt prevăzute în anexa nr. 2, sunt predate inspectorului coordonator;

  5. raportul scris final al inspecţiei şcolare generale.


Raportul scris final va fi redactat de inspectorul coordonator al echipei.

El trebuie să fie în concordanţă cu rapoartele verbale şi rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei.

Raportul scris final, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, trebuie să respecte criteriile de inspecţie şi forma stabilite şi va acoperi toate domeniile indicate în regulament şi în metodologia de aplicare a acestuia.

Raportul este evaluativ, fiind structurat în două părţi:
·         raportul pe arii tematice şi raportul pe discipline;
·         echipa de inspecţie acordă calificative fiecărei arii tematice/domeniu, respectiv fiecărei discipline inspectate.

Managerii şi personalul unităţii de învăţământ trebuie să poată identifica în raport, pe baza recomandărilor realizate, priorităţile pe care le vor avea în vedere în planul de îmbunătăţire.

Raportul scris final va fi semnat de către inspectorul coordonator al echipei şi va fi prezentat de către acesta consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ în termen de cel mult 3 săptămâni de la finalizarea activităţii de inspecţie.

O copie a raportului scris final va fi înaintată inspectorului general şi, la cerere, MECTS.

Raportul scris final va fi însoţit de un rezumat al acestuia.

Pe baza raportului scris final, rezumatul va include în formă sintetică constatări/aprecieri, recomandări şi calificativele acordate, pentru fiecare arie/tematică şi fiecare disciplină inspectată.

 Rezumatul va fi prezentat de către directorul unităţii de învăţământ consiliului profesoral în cadrul unei şedinţe în care vor fi invitaţi reprezentanţii părinţilor, reprezentanţii elevilor, precum şi ai personalului didactic auxiliar şi ai personalului nedidactic.

Rezumatul raportului scris final al inspecţiei şcolare generale elaborat conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 conţine numai informaţii de interes public şi poate fi consultat, la cerere, şi de instituţiile autorităţilor publice locale cu atribuţii în domeniul educaţional.

Dacă inspecţia este realizată de către MECTS, copii ale raportului scris final vor putea fi transmise, la cerere:
·         ISJ/ISMB de unde provine unitatea şcolară inspectată,
·         secretarului de stat pentru învăţământul preuniversitar,
·         ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 Raportul scris final al inspecţiei şcolare generale reprezintă documentul oficial referitor la rezultatele inspecţiei. Acest raport se înregistrează atât la ISJ/ISMB, după ce a fost avizat de către inspectorul şcolar general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul asigurării calităţii, cât şi la unitatea de învăţământ preuniversitar inspectată. Cu această ocazie, în registrul de inspecţii al unităţii de învăţământ inspectate se încheie un proces-verbal la care raportul general este anexat.



Raportul scris final al inspecţiei trebuie să precizeze:

  a) denumirea unităţii de învăţământ şi perioada în care s-a desfăşurat inspecţia;
  b) componenţa echipei de inspecţie, cu menţionarea responsabilităţii fiecărui membru al echipei (aspect şi discipline inspectate);
  c) obiectivele inspecţiei;
  d) descrierea pe scurt a contextului în care funcţionează instituţia de educaţie (demografic, geografic, economic, social, cultural etc.);
  e) datele generale statistice privind unitatea şcolară - inclusiv indicatorii relevanţi din Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie (SNIE);
  f) activităţile desfăşurate pe parcursul inspecţiei;
  g) constatările rezultate din aplicarea instrumentelor de inspecţie şi din colectarea eşantionului de date, precum şi aprecierile şi recomandările inspectorilor pentru ariile tematice/domeniile evaluate, precum şi calificativul acordat, respectiv unul dintre calificativele: bine (B), acceptabil (A), slab (S);
  h) constatările, aprecierile, recomandările specifice fiecărei discipline, precum şi calificativul acordat pe disciplină, respectiv unul dintre calificativele bine: (B), acceptabil (A), slab (S).
  (1) În termen de două săptămâni de la primirea raportului scris final al inspecţiei şcolare generale, unitatea de învăţământ va elabora un plan de îmbunătăţire a activităţii, ţinând cont de recomandările făcute în raport, şi îl va trimite spre aprobare inspectorului coordonator.

În raport cu aspectele/domeniile vizate, planul de îmbunătăţire a activităţii va include:
·         obiective,
·         activităţi/acţiuni/măsuri,
·         termene/perioade concrete de realizare,
·         desemnarea responsabililor,
·         indicatori de măsurare a realizării obiectivelor propuse, fiind asumat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar inspectate.

În termen de cel mult o săptămână de la primirea planului de îmbunătăţire a activităţii inspectorul coordonator poate face observaţiîn legătură cu acesta, observaţii de care unitatea de învăţământ are obligaţia să ţină cont. După aprobare, unitatea de învăţământ va începe aplicarea primelor activităţi/acţiuni/măsuri din cadrul planului, respectând termenele/perioadele de realizare a acestora.

Planul de îmbunătăţire a activităţii, aprobat de către inspectorul coordonator, va fi ataşat dosarului de inspecţie. Instituţia care a realizat inspecţia şcolară generală va urmări aplicarea planului de îmbunătăţire a activităţii prin inspecţia de revenire.

 Inspecţia de revenire are un caracter obligatoriu şi va fi realizată la o dată/perioadă stabilită de către instituţia care a efectuat inspecţia şcolară generală a respectivei unităţii de învăţământ.

Cu cel puţin o săptămână înainte de efectuarea inspecţiei de revenire, unitatea de învăţământ vizată va fi informată în legătură cu data/perioada în care se va realiza această inspecţie.

Dacă în urma inspecţiei de revenire se constată neîndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul planului de îmbunătăţire, instituţia care a realizat inspecţia şcolară generală iniţială şi, respectiv, inspecţia de revenire poate sesiza ARACIP, în vederea demarării de către această instituţie a procedurilor de evaluare instituţională specifice.

2. Inspecţia tematică

Definitie: Inspecţia tematică reprezintă o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu/mai multor domenii particular(e) al/ale activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, a/al activităţii cadrelor didactice.

În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.   

Obiectul principal al inspecţiei tematice îl reprezintă o secvenţă particulară/un aspect a/al activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al activităţii personalului acestora, în special a/al activităţii cadrelor didactice care deservesc aceste instituţii.   

Inspecţia tematică poate include:
·         activitatea de control al respectării legislaţiei şcolare,
·          inspecţia evaluării activităţilor de formare şi perfecţionare,
·         inspecţia activităţilor educative/extracurriculare,
·         inspecţia de evaluare a calităţii managementului unităţilor de învăţământ,
·         inspecţia activităţii profesorului-diriginte,
·         a activităţii de orientare şcolară şi profesională,
·         activitatea de analiză şi rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor,
·          inspecţia în vederea evaluării pregătirii începutului anului şcolar,
·         completarea documentelor şcolare, realizarea planului de şcolarizare etc.

Scop, obiective, tipuri, etape

  Obiectul principal al inspecţiei tematice îl reprezintă o secvenţă particulară/un aspect a/al activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al activităţii personalului acestora, în special a/al activităţii cadrelor didactice care deservesc aceste instituţii.
  
  Inspecţia tematică este o formă de evaluare, consiliere şi control, precum şi un mijloc eficient prin intermediul căruia se obţin date şi informaţii necesare soluţionării unor probleme ale sistemului de educaţie şi întocmirii unor baze de date, studii, analize diagnostice şi prognoze pe termen scurt pe probleme manageriale, de reţea şcolară, referitoare la domenii sau aspecte particulare ale predării-învăţării-evaluării uneia ori mai multor discipline de studiu, la cunoaşterea şi respectarea legislaţiei şcolare în vigoare, realizarea componentei evaluative, realizarea execuţiei bugetare, pentru verificarea aplicării unor schimbări la nivel de sistem (curriculare, metodologice, evaluative etc.) sau la activitatea compartimentelor funcţionale ale unităţii de învăţământ preuniversitar.

  Scopul inspecţiei tematice îl constituie colectarea şi analizarea informaţiilor în vederea valorificării aspectelor pozitive şi a soluţionării unor probleme ale sistemului de educaţie. În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.

  Obiectivele inspecţiei tematice se stabilesc, în mod concret, în concordanţă cu temele vizate.
  
  Inspecţia tematică include consilierea/ monitorizarea/evaluarea pe domenii şi aspecte diferite, între care:
  a) respectarea legislaţiei şcolare;
  b) completarea documentelor şcolare şi a actelor de studii;
  c) calitatea managementului instituţiilor de educaţie;
  d) calitatea managementului inspectoratelor şcolare sau a managementului unităţilor conexe;
  e) activitatea de pregătire metodico-ştiinţifică sau, prin extensie, evaluarea tuturor activităţilor de formare şi perfecţionare;
  f) activitatea profesorului-diriginte, activitatea de orientare şcolară şi profesională;
  g) activităţile de educaţie, complementare procesului de învăţământ (mentorat, şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii);
  h) activitatea diferitelor comisii instituite;
  i) activitatea profesorului documentarist din CDI;
  j) realizarea planului de şcolarizare;
  k) pregătirea începutului/sfârşitului de an şcolar;
  l) selecţia resursei umane;
  m) activitatea de analiză şi rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor;
  n) gradul de utilizare a resurselor materiale;
  o) alte teme de interes educaţional.
  (2) Tematica de inspecţie se va stabili anual/semestrial, în funcţie de priorităţile MECTS şi ale ISJ/ISMB.

  Etapele inspecţiei tematice sunt următoarele:
  a) planificarea inspecţiei;
  b) organizarea inspecţiei;
  c) colectarea, analizarea şi interpretarea datelor;
  d) formularea concluziilor şi consilierea persoanelor responsabile pentru domeniul/activitatea inspectată.

 Consemnarea rezultatelor inspecţiei tematice se face în registrul de inspecţii al instituţiei de educaţie sub forma unui raport scris/proces-verbal/notă de control, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.

  Concluziile inspecţiei tematice sunt formulate prin raportare la obiectivele propuse. Acestea conţin:
  a) constatări;
  b) aprecieri;
  c) recomandări adresate membrilor consiliului de administraţie, directorului/directorilor instituţiei de educaţie, responsabililor compartimentelor funcţionale, cadrelor didactice, responsabililor şi membrilor diferitelor comisii etc.
  
  Concluziile inspecţiei tematice sunt valorificate în:
  a) materialele de analiză ale instituţiei care a iniţiat controlul tematic;
  b) date statistice judeţene, regionale sau naţionale referitoare la aspecte ale sistemului de învăţământ;
  c) studii;
  d) informări;
  e) analize diagnostice;
  f) prognoze;
  g) decizii luate la nivelul MECTS sau al ISJ/ISMB.
  
3. Inspecţia de specialitate

Definitie: Inspecţia de specialitate reprezintă o activitate de evaluare a competenţelor profesionale/activităţii profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/disciplinelor de studiu sau activităţilor educaţionale pe care acestea le susţin. Inspecţia de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităţilor didactice în raport cu beneficiarii primari ai educaţiei, respectiv antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.   

Obiectul principal al inspecţiei de specialitate îl reprezintă activitatea didactică a educatorilor, institutorilor/învăţătorilor, profesorilor, profesorilor pentru învăţământul primar, profesorilor pentru învăţământul preşcolar, maiştrilor instructori.


Scop, obiective, tipuri, etape
  
  Scopul inspecţiei de specialitate îl constituie evaluarea şi/sau monitorizarea activităţii didactice, în mod fundamental a activităţii de proiectare, predare-învăţare-evaluare, prin raportare la sistemul de competenţe al profesiei didactice, consilierea cadrelor didactice în legătură cu activitatea lor profesională şi posibilităţile de dezvoltare profesională şi evoluţie în carieră.
  
  Principalele obiective urmărite în cadrul inspecţiei de specialitate sunt:
  a) evaluarea competenţelor cadrului didactic inspectat de a elabora, pe baza unei lecturi personalizate a programei şcolare, planificările calendaristice şi proiectele unităţilor de învăţare;
  b) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu realizarea activităţilor de planificare şi proiectare didactică;
  c) evaluarea capacităţii cadrului didactic inspectat de a proiecta şi utiliza strategii didactice corespunzătoare învăţământului modern bazat pe competenţe;
  d) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu proiectarea şi utilizarea unor strategii didactice corespunzătoare învăţământului modern bazat pe competenţe;
  e) evaluarea capacităţii cadrului didactic inspectat de a integra Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi lecţiile din cadrul Platformei de E-learning (AEL) în activitatea didactică;
  f) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu integrarea TIC şi a lecţiilor AEL în activitatea didactică;
  g) evaluarea competenţelor cadrului didactic inspectat de a utiliza metodele de învăţare diferenţiată;
  h) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu utilizarea unor metode de învăţare diferenţiată;
  i) evaluarea capacităţii cadrului didactic inspectat de a integra elementele de evaluare în cadrul activităţilor de predare-învăţare;
  j) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu integrarea elementelor de evaluare în cadrul activităţilor de predare-învăţare;
  k) consilierea cadrelor didactice în vederea diversificării ofertei curriculare de cursuri opţionale;
  l) consilierea cadrelor didactice în legătură cu posibilităţile de dezvoltare profesională şi evoluţie în carieră.
  
  Tipurile de inspecţie de specialitate sunt:
  a) inspecţia de specialitate curentă;
  b) inspecţia de specialitate realizată în vederea obţinerii definitivării în învăţământ;
  c) inspecţia de specialitate realizată în vederea obţinerii gradelor didactice II şi I sau inspecţia şcolară specială;
  d) orice altă formă de evaluare/control/consiliere a activităţii cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizată de inspectorii de specialitate la nivelul MECTS sau ISJ/ISMB.
Spre exemplu, inspecţia de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte particulare ale activităţii didactice (modul de aplicare a curriculumului naţional, modul de realizare a evaluării curente etc.), sau inspecţia de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte ale activităţii cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiţii, reclamaţii.

  Tematica inspecţiilor de specialitate se stabileşte în baza priorităţilor MECTS/ISJ/ISMB sau la solicitarea unităţilor de învăţământ.
  
  Inspecţia de specialitate poate fi realizată şi ca urmare a existenţei unor reclamaţii, sesizări, petiţii privind activitatea unor cadre didactice, fie la solicitarea unităţilor de învăţământ, fie ca urmare a autosesizării instituţiilor abilitate să realizeze inspecţia de specialitate, respectiv MECTS şi ISJ/ISMB.

        Cadrele didactice nu pot refuza realizarea inspecţiei de specialitate, cu excepţia situaţiilor în care, din cauze obiective, probate cu acte doveditoare, acestea nu îşi pot desfăşura activităţile profesionale curente.
  
  La nivelul ISJ/ISMB graficul unic al inspecţiei este aprobat în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB şi este făcut public.
  
  Etapele inspecţiei de specialitate sunt următoarele:
  a) planificarea inspecţiei;
  b) organizarea inspecţiei;
  c) realizarea unor convorbiri preliminare pentru orientarea în context (cu persoanele abilitate pentru evaluarea competenţelor profesionale ale cadrului didactic, respectiv cu cadrul didactic);
  d) asistenţele la ore şi completarea fişei de observare a lecţiei, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5;
  e) autoevaluarea cadrului didactic inspectat;
  f) analiza activităţii şi consilierea cadrului didactic inspectat;
  g) redactarea raportului scris de inspecţie şi consemnarea acestuia în registrul de inspecţii al unităţii de învăţământ preuniversitar.

  

  
Trimiteți un comentariu