miercuri, martie 08, 2017

Sancţionarea elevilor sistemul de învăţământ de stat, particular şi confesional



 

Elevii din sistemul de învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat, care săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora.

Pentru a putea fi sancţionaţi  elevii din sistemul de învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat, faptele acestora trebuie să se petreacă în perimetrul unităţii de învăţământ sau în cadrul activităţilor extraşcolare.

 
Pentru faptele petrecute în afara perimetrului unităţii de învăţământ sau în afara activităţilor extraşcolare organizate de unitatea de învăţământ, elevii răspund conform legislaţiei în vigoare.

 
Violenţa fizică sub orice formă se sancţionează conform dispoziţiilor legale în vigoare.

 
Sancţiunile ce pot fi aplicate elevilor sunt:

 
a) observaţie individuală;

b) mustrare scrisă;

c) retragerea temporară sau definitivă a bursei de merit, a bursei sociale, " Bani de liceu", a bursei profesionale;

d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ;

e) preavizul de exmatriculare;

f) exmatriculare.

 
Toate sancţiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor, cât şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali. Sancţiunea se aplică din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.

 
Sancţionarea elevilor sub forma mustrării în faţa colectivului clasei sau al şcolii este interzisă în orice context.

 
Sancţiunile mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ și preavizul de exmatriculare nu se pot aplica în învăţământul primar.

 
Sancţiunile preavizul de exmatriculare  și exmatricularea nu se pot aplica în învăţământul obligatoriu.

 
Elevii nu pot fi supuşi unor sancţiuni colective.

Observaţia individuală constă în atenţionarea elevului cu privire la încălcarea regulamentelor în vigoare ori a normelor de comportament acceptate. Aceasta trebuie însoţită de consilierea elevului, care să urmărească remedierea comportamentului. Sancţiunea se aplică de către profesorul diriginte, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar sau de către directorul unităţii de învăţământ.

  

Mustrarea scrisă constă în atenţionarea elevului, în scris, de către profesorul pentru învăţământul primar sau profesorul diriginte, cu menţionarea faptelor care au determinat sancţiunea.

 
Sancţiunea este propusă consiliului clasei de către cadrul didactic la ora căruia s-au petrecut faptele susceptibile de sancţiune, spre validare. Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului clasei şi într-un raport care va fi prezentat consiliului profesoral de către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar sau profesorul diriginte, la sfârşitul semestrului.

 
Documentul conţinând mustrarea scrisă va fi înmânat elevului sau părintelui/tutorelui/susţinătorului legal, pentru elevii minori, personal sau, în situaţia în care acest lucru nu este posibil, prin poştă, cu confirmare de primire.

 
Sancţiunea se înregistrează în catalogul clasei, precizându-se numărul documentului.

 
Sancţiunea poate fi însoţită de scăderea notei la purtare, respectiv de diminuarea calificativului, în învăţământul primar.

  

Retragerea temporară sau definitivă a bursei se aplică de către director, la propunerea consiliului clasei, aprobată prin hotărârea consiliului profesoral.

 

Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la purtare, respectiv de diminuarea calificativului, în învăţământul primar, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.

  

Mutarea disciplinară la o clasă paralelă, în aceeaşi unitate de învăţământ, se consemnează într-un document care se înmânează de către învăţător/institutor/ profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte/ director, sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului minor şi elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.

 

Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei şi în registrul matricol.

 
Sancţiunea, însoţită de scăderea notei la purtare, se validează în consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei.

 
Preavizul de exmatriculare se întocmeşte de către profesorul diriginte, pentru elevii care absentează nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură disciplină/modul, cumulate pe un an şcolar, se semnează de către acesta şi de director. Acesta se înmânează elevului şi, sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

 
Sancţiunea se consemnează în registrul de evidenţă a elevilor şi în catalogul clasei şi se menţionează în raportul consiliului clasei la sfârşit de semestru sau de an şcolar.

 
Sancţiunea, însoţită de scăderea notei la purtare, se validează în consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei.

 
Exmatricularea constă în eliminarea elevului din unitatea de învăţământ preuniversitar în care acesta a fost înscris, până la sfârşitul anului şcolar.

 
Exmatricularea poate fi:

  a) exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu;

  b) exmatriculare fără drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ;

  c) exmatriculare din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere, pentru o perioadă de timp.

 

Elevii exmatriculaţi din unităţile de învăţământ - liceal şi postliceal - din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru motive imputabile, se pot transfera, în anul şcolar următor, într-o altă unitate de învăţământ, cu respectarea prevederilor prezentului act normativ, a regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a regulamentelor specifice.

 

Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul şcolar următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu, se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri grave, prevăzute de prezentul act normativ ori de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ sau apreciate ca atare de către consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.

 

Sancţiunea se aplică şi pentru un număr de cel puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puţin 30% din totalul orelor la o singură disciplină de studiu/modul, cumulate pe un an şcolar.

 

Dacă abaterea constă în absenţe nemotivate, sancţiunea exmatriculării se poate aplica numai dacă, anterior, a fost aplicată sancţiunea preavizului de exmatriculare.

 

Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.

 

Sancţiunea se comunică de către directorul unităţii de învăţământ, în scris, elevului şi, sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

 

Sancţiunea, însoţită de scăderea notei la purtare, se validează în consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei.

 

Exmatricularea fără drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către consiliul profesoral.

 

Sancţiunea, însoţită de scăderea notei la purtare, se validează în consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei.

 

Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.

 

Sancţiunea se comunică de către directorul unităţii de învăţământ, în scris, elevului şi, sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

  

Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ, fără drept de reînscriere pentru o perioadă de 3-5 ani, se aplică elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de către consiliul profesoral.

 

Sancţiunea se aplică prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, prin care se stabileşte şi durata pentru care se aplică această sancţiune. În acest sens, directorul unităţii de învăţământ transmite Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice propunerea motivată a consiliului profesoral privind aplicarea acestei sancţiuni, împreună cu documente sau orice alte probe din care să rezulte abaterile deosebit de grave săvârşite de elevul propus spre sancţionare.

 

Sancţiunea se consemnează în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei şi în registrul matricol. Sancţiunea se comunică de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în scris, elevului şi, sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

Anularea sancţiunii

După opt săptămâni sau la încheierea semestrului sau a anului şcolar, consiliul se reîntruneşte.

Dacă elevul căruia i s-a aplicat o sancţiune menţionată la art. 16 alin. (4) lit. a)-e) din Ordinul MENCS nr. 4.742/2016  dă dovadă de un comportament fără abateri pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni de şcoală, până la încheierea semestrului sau a anului şcolar, prevederea privind scăderea notei la purtare, asociată sancţiunii, poate fi anulată.

Anularea măsurii scăderii notei la purtare  dispuse în condiţiile mai sus menționate, se aprobă de către entitatea care a aplicat sancţiunea.

Sancţiuni privind nefrecventarea orelor de curs

 

Pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar, la fiecare 10 absenţe nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină sau modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct.

 
Elevii care au media la purtare mai mică decât 9 în anul şcolar anterior nu pot fi admişi în unităţile de învăţământ cu profil militar, confesional şi pedagogic.

  
Pagube patrimoniale

Elevii care se fac responsabili de deteriorarea sau sustragerea bunurilor unităţii de învăţământ sunt obligaţi să acopere, în conformitate cu prevederile art. 1357-1374 din Codul civil, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile ori să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate sau sustrase.

 
În cazul distrugerii sau deteriorării manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu şi tipului de manual deteriorat. În caz contrar, elevii vor achita contravaloarea manualelor respective. Elevii nu pot fi sancţionaţi cu scăderea notei la purtare pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor şcolare.

Contestarea sancţiunilor

Elevii au dreptul la apărare, conform legii.

 Contestarea sancţiunilor ce pot fi aplicate elevilor, prevăzute la art. 16 din Ordinul MENCS nr. 4.742/2016 se adresează, de către elev sau, după caz, de către părintele/tutorele/susţinătorul legal al elevului, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, în termen de 5 zile lucrătoare de la aplicarea sancţiunii.

Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia la secretariatul unităţii de învăţământ. Hotărârea consiliului de administraţie nu este definitivă şi poate fi atacată ulterior la instanţa de contencios administrativ din circumscripţia unităţii de învăţământ, conform legii.

 
Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ poate fi contestată, în scris, la Ministerul Educaţiei Naţionale în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea sancţiunii.

Temei legal: Ordinul MENCS nr. 4.742 din 10 august 2016 pentru aprobarea Statutului elevului

 

 

 

marți, ianuarie 03, 2017

Organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic




Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003  privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)

EMITENT: PARLAMENTUL
Data Intrarii in vigoare: 30 Iunie 2006
Parlamentul României adopta prezenta lege.
  CAP. I
  Dispozitii generale
  ART. 1
  Consilierul juridic asigura apararea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.
  ART. 2
  Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.
  ART. 3
  (1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia.
  (2) Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.
  ART. 4
  Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.
  ART. 5
  Consilierii juridici pot constitui asociaţii profesionale în scopul apararii şi promovarii intereselor profesionale, în condiţiile legii privind asocierea şi constituirea persoanelor juridice.
  ART. 6
  Consilierii juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional şi reglementarilor legale privind persoana juridica în serviciul careia se afla sau cu care are raporturi de muncă.
  ART. 7
  Activitatea de consilier juridic este considerata vechime în munca juridica în functiile de magistrat, avocat, notar public sau alte functii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecareia dintre aceste profesii.
  CAP. II
  Dobandirea şi încetarea calităţii de consilier juridic
  ART. 8
  Poate fi consilier juridic acela care indeplineste urmatoarele condiţii:
  a) este cetatean român şi are domiciliul în România;
  b) are exercitiul drepturilor civile şi politice;
  c) este licentiat al unei facultati de drept;
  d) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; aceasta condiţie se dovedeste cu certificat medical eliberat în condiţiile legii;
  e) nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege.
  ART. 8^1
  (1) Cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European poate exercita profesia de consilier juridic în România, dacă indeplineste condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea prevăzută la art. 8 lit. a).
  (2) Persoana prevăzută la alin. (1), care a dobândit calificarea de consilier juridic în statul membru de origine sau de provenienţă, poate solicita oricand recunoasterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de consilier juridic şi a practicarii acesteia în România.
  (3) În vederea recunoasterii diplomelor în România, solicitantul va trebui sa sustina, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc.
  (4) Ministerul Justiţiei va stabili conţinutul şi modul de desfăşurare a examenului sau a stagiului prevăzut la alin. (3).
  (5) Persoana prevăzută la alin. (1), care exercită profesia de consilier juridic în România, poate desfăşura aceleasi activităţi profesionale ca şi consilierul juridic român.
  (6) Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor şi calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările ulterioare.
-------------
  Art. 8^1 a fost introdus de articolul unic din LEGEA nr. 246 din 22 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 556 din 27 iunie 2006.
  ART. 9
  Este nedemn de a fi consilier juridic:
  a) cel care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura a aduce atingere profesiei de consilier juridic;
  b) cel care, în exercitarea profesiei de consilier juridic, a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi şi libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabila;
  c) cel care este declarat nedemn pentru alte cauze de lege.
  ART. 10
  Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu:
  a) calitatea de avocat;
  b) activităţile care lezeaza demnitatea şi independenta profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri;
  c) orice alta profesie autorizata sau salarizata în tara sau în strainatate;
  d) functia şi activitatea de administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciara;
  e) activitatea publicistica salarizata;
  f) alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din conflict de interese, în condiţiile legii.
  ART. 11
  Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibila cu:
  a) activitatea didactica universitara şi de cercetare juridica, activitatea literara, culturala şi publicistica nesalarizata;
  b) functia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;
  c) participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice.
  ART. 12
  (1) La debutul exercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada în care are calitatea de consilier juridic stagiar.
  (2) Condiţiile efectuării stagiului, asigurarea consilierului juridic indrumator, definitivarea şi celelalte condiţii din perioada stagiului sunt cele prevăzute în legea pentru exercitarea profesiei de avocat şi statutul profesional al acesteia, care se aplică în mod corespunzător.
  (3) De asemenea, în ceea ce priveste definitivarea în functia de consilier juridic, pe baza vechimii în celelalte profesii juridice, se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
  (4) Drepturile şi obligaţiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevăzute în actul de numire sau în contractul de muncă, inclusiv toate celelalte drepturi ale functiei, pe perioada stagiului.
  ART. 13
  (1) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie şi la tribunale ca instanţa de fond, la organele de urmărire penala, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdictionale.
  (2) Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penala, precum şi la toate autorităţile şi organele administrative cu atribuţii jurisdictionale.
  ART. 14
  Consilierul juridic este obligat ca, în concluziile orale sau scrise, sa sustina cu demnitate şi competenţa drepturile şi interesele legitime ale autorităţii sau persoanei juridice pe care o reprezinta şi să respecte normele de deontologie profesionala prevăzute în legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi statutul acestei profesii.
  ART. 15
  Evidentele activităţii consilierului juridic, actele şi documentele sunt tinute de acesta, potrivit reglementarilor privind activitatea persoanei juridice în slujba careia se afla.
  ART. 16
  Consilierul juridic este obligat să respecte dispozitiile legale privitoare la interesele contrare în aceeasi cauza sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridica ce o reprezinta le poate avea; el este, de asemenea, obligat să respecte secretul şi confidentialitatea activităţii sale, în condiţiile legii.
  ART. 17
  Consilierul juridic raspunde juridic pentru incalcarea obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi reglementarilor specifice ale domeniului activităţii persoanei juridice în slujba careia se afla.
  ART. 18
  Autorităţile şi persoanele juridice de drept public sau privat, care încadrează consilieri juridici debutanti, beneficiaza de reglementarile financiare favorabile prevăzute de lege.
  ART. 19
  Consilierii juridici din structurile administraţiei publice judetene şi locale sunt obligati sa acorde consultanţă şi asistenţa juridica, la cerere, consiliilor comunale şi primariilor, iar reprezentarea acestora se poate face pe baza delegatiei emise de primar.
  CAP. III
  Organizarea şi protectia profesiei de consilier juridic
  ART. 20
  (1) În condiţiile prevăzute la art. 5, consilierii juridici se pot asocia în structuri judetene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, şi, după caz, la nivel naţional, cu respectarea legii privind asociaţiile şi fundatiile.
  (2) Formele de asociere şi organizare la nivel judetean şi la nivel naţional sunt stabilite prin statutul asociaţiei, cerut de lege.
  (3) Constituirea asocierilor profesionale are la baza principiile constitutionale ale dreptului de asociere şi reglementarile legale privind asocierea şi constituirea de persoane juridice.
  ART. 21
  Asociaţia profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora în condiţii similare evidentei barourilor de avocati.
  
      ART. 22
  (1) Consilierul juridic raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi şi ale reglementarii legale privind activitatea persoanei juridice în slujba careia se afla.
  (2) Constatarea abaterii disciplinare, cercetarea acesteia, procedura de judecată şi sanctiunile disciplinare sunt cele prevăzute în reglementarea specifică persoanei juridice în slujba careia se afla consilierul juridic.
  (3) Autoritatea disciplinara poate fi sesizata de persoana vatamata sau, după caz, de asociaţia profesionala.
  ART. 23
  În activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii, în condiţiile prevăzute de legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
  CAP. IV
  Dispozitii tranzitorii şi finale
  ART. 24
  (1) Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
  (2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile publice, instituţiile şi toate celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera modificările prevăzute de prezenta lege în incadrarea şi stabilirea statutului, a drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici pe care îi au numiti sau angajaţi în slujba lor.
  ART. 25
  (1) Asociaţiile profesionale se vor înfiinţa şi statutele acestora se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
  (2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, asociaţiile profesionale existente ale jurisconsultilor şi consilierilor juridici îşi inceteaza activitatea.
  ART. 26
  Evidentele consilierilor juridici şi actualizarea permanenta a acestora se vor realiza de către asociaţiile profesionale la sfârşitul fiecarui an şi se vor comunică prefecturii, consiliului judetean, instanţelor judecătorești, organelor de urmărire penala şi baroului din judeţul respectiv.
  

      ART. 27
  Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea şi functionarea oficiilor juridice, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 30 aprilie 1955, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispozitii contrare.
  Această lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 22 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
               p. PRESEDINTELE SENATULUI,
                 DORU IOAN TARACILA
  Această lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 4 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.
            PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                 VALER DORNEANU

  Bucureşti, 28 noiembrie 2003.   Nr. 514.