Consultații juridice

Care sunt Codurile COR specifice mediului cultic?

2012-02-01T16:56:00.000+02:00

Potrivit Ordinului nr. 1.832 din 6 iulie 2011 privind aprobarea Clasificarii ocupatiilor din Romania - nivel de ocupatie (sase caractere) exista grupa 2636 Specialişti în religie.

Specialiştii în religie perpetueazã tradiţiile sacre, practicile şi credinţele religioase. Aceştia oficiazã servicii religioase, celebreazã sau administreazã ritualurile unei credinţe religioase sau confesionale, oferã îndrumare spiritualã şi moralã şi îndeplinesc alte funcţii asociate cu practicarea unei religii.

263601 arhiepiscop

263602 arhiereu-vicar

263603 arhondar

263604 cantor

263605 capelan

263606 cardinal

263607 chevrasameş

263608 cântãreţ bisericesc

263609 consilier culte

263610 conducãtor arhiepiscopal

263611 diacon

263612 episcop

263613 exarh

263614 haham

263615 harmonist

263616 hatip

263617 imam

263618 inspector culte

263619 majghian

263620 melamed

263621 mitropolit

263622 muezin

263623 muftiu

263624 organist

263625 pastor

263626 patriarh

263627 preot

263628 preşedinte culte

263629 protopop

263630 provicar

263631 rabin

263632 secretar culte

263633 stareţ - stareţã

263634 treibar

263635 vestitor

263636 vicar

2012-01-31T20:37:00.000+02:00

"Dacă doreşti să fii un lider, vei fi repede frustrat, căci foarte puţini oameni doresc să fie conduşi. Dar dacă ţinteşti să fii un slujitor, nu vei fi niciodată frustrat" Frank F. Warren

Acest citat mi se potriveste cel mai bine deoarece multa vreme am dorit sa fiu un lider, însă mi-am dat seama cat de greu este si am obosit, așa că m-am decis sa fiu un slujitor, in special al celor care au nevoie de consultații juridice. Acum imi cunosc chemarea.

Aici aţi găsit omul potrivit...omul care are răspuns la toate întrebările. Absolut la toate întrebările, dacă aveţi în vedere că şi răspunsul ,,Nu ştiu” este tot un răspuns.

Prin intermediul acestui blog ofer consultații in domeniul:
- învațământului- nivel preșcolar și școlar
- înființării și funcționării asociațiilor și fundațiilor (ONG-urilor)
- cultic
- contractelor
- achizitiilor publice
- dreptul muncii
- dreptului (protectia) consumatorului
- circulatiei rutiere (contestatii PV contravenţie, asigurări, constat amiabil)
- proiectelor privind fonduri nerambursabile prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

Am să încerc să vă ţin la curent cu tot ceea ce este bun, drept şi demn de reţinut.

Pentru alte consultații, aveți adresa mea de contact: inistor@gmail.com .

Ionuţ Nistor

Scrisori deschise

2012-01-30T15:49:00.001+02:00

Resboiul continua

Domnule ministru al apărării,

Increderea în lideri constituie coloana vertebrală a oricărei armate, iar elementul esenţial prin care un lider poate câştiga încrederea celor pe care îi conduce este atitudinea acestuia faţă de regulile pe care pretinde ca toţi ceilalţi să le respecte. Exemplul personal în această privinţă este determinant. Atunci când coloana vertebrală cedează, ca urmare a unei osteoporoze avansate, ca şi în cazul oamenilor, armata se prăbuşeşte. Nici nu este nevoie să apelăm la exemplele răspândite pe tot parcursul istoriei, fiind suficient să aruncăm o privire peste propriul umăr, în urmă cu nu prea mulţi ani.

Imi place să cred că nu v-am spus o noutate dumneavoastră personal, dar ar fi extraordinar dacă aţi aduce acest truism şi la cunoştinţa colaboratorilor şi consilierilor dumneavoastră. Si, mai ales, dacă aţi reuşi să îl inoculaţi în felul lor de a gândi şi a acţiona, nu numai să-l aibă notat în caietul de studiu individual! Când mă refer la consilieri, nu-i am în vedere pe cei încadraţi pe funcţiile purtătoare ale acestei denumiri, ci la cei cu care vă sfătuiţi, la cei care vă consiliază, indiferent cum se numesc funcţiile pe care sunt încadraţi în statul de organizare.

In 2006, cineva a implantat în organismul armatei germenii “osteoporozei” şi de atunci încoace o mulţime de oameni care roiesc pe lângă dumneavoastră depun eforturi inimaginabile pentru a contribui la dezvoltarea acestui germen. Si o fac sub oblăduirea dumneavoastră, îndrăznesc a afirma, din moment ce nu interveniţi de nici un fel, ba dimpotrivă.

Căci nu poate fi altfel catalogat efortul consilierilor dumneavoastră de a dovedi că Legea 80/95, lege care nu a fost întâmplător iniţiată de ministerul pe care îl conduceţi, nu are decât importanţă secundară în raport cu orice altă lege şi că această lege poate fi siluită şi interpretată după toanele oricui, cu excepţia militarilor cărora le fusese dedicată. Sincer, nu m-ar surpinde ca, într-o bună zi, militarii care se duc la poligonul de tragere cu autobuze închiriate de la RATB, să plătească biletul de călătorie până la poligonul unde trebuie să se pregătească, întrucât instructiunile RATB nu prevăd militarii în categoria celor exceptaţi de la plata transportului, iar aceste instrucţiuni sunt prioritare în raport cu Legea 80/95. Si mai frumos ar fi să le percepeţi taxă celor ce se duc cu avionul în Irak, căci, nu-i aşa, toate reglementările companiilor de transport aerian prevăd plata biletului de transport aerian şi chiar există legi care nu permit călătoria fără bilet!

Domnule ministru,

Minciuna este un element esenţial care corodează încrederea. In momentul de faţă, prin eforturile neprecupeţite ale colaboratorilor dumneavoastră, cu acordul dumneavoastră, s-a statuat faptul că Legea 80/95 este o lege mincinoasă şi, în consecinţă, nedemnă de crezare şi, pe cale de consecinţă, nedemnă a fi respectată. V-am prezentat argumentele care susţin această afirmaţie atunci când am fost în audienţă la dumneavoastră. Ati lăsat privirea în jos, deşi până atunci fuseseţi foarte ferm în a susţine că nu am dreptate. Sunteţi diplomat şi ştiţi, mai bine şi decât mine, că gesturile sunt mai grăitoare decât vorbele.

Domnule ministru,

In mod evident, prin acţiunile dumneavoastră şi ale colaboratorilor dumneavoastră, aţi transmis semnalul că militarii NU se mai diferenţiază de restul cetăţenilor, aşa cum încerca legea 80/95 să-i diferenţieze. Iar Legea 80/95 îi diferenţia nu de dragul lor, ci pentru a le putea pretinde să se supună interdicţiilor care nu acţionează în cazul celorlalţi cetăţeni. Aţi transmis semnalul că, indiferent cât îi diferenţiază Legea 80/95, ei sunt “uniformizaţi” de orice altă lege apare în România. Stiţi, desigur, că acest demers este chiar împotriva voinţei legiuitorului care nu a lăsat niciodată Legea 80/95 sub influenţa altor legi, care au apărut după 1995, ci, de câte ori a considerat necesar, a modificat această lege. După ştiinţa mea, a modificat-o de 7(şapte) ori până în prezent, deşi din 1995 până în 2006 au apărut cu mult mai multe legi, ordonanţe, decrete, instrucţiuni, regulamente şi orice doriţi dumneavoastră să mai consideraţi prioritar faţă de Legea 80/95.

V-aş mai sublinia un aspect, printre altele şi pentru că sunt sigur că vă plac jocurile de cuvinte. Cu condiţia să nu fie involuntare, aşa cum se întâmplă la colaboratorii dumneavoastră! In limba română, conform dicţionarelor elaborate de Academia Română, cuvântul “gratuit” are 2(două) semnificaţii, corespunzătoare celor 2(două) funcţii pe care le poate îndeplini, astfel:

1. Ca adverb, înseamnă “Fără plată”. NU înseamnă “cu decontare”, NU înseamnă altceva, ci înseamnă, simplu, FARA PLATA.

2. Ca adjectiv, înseamnă “Nejustificat”.

Prin demersurile colaboratorilor dumneavoastră, pe care le susţineţi, se sugerează că legiuitorul, atunci când a acordat militarilor prin Legea 80/95 un drept GRATUIT la asistenţă medicală, ar fi acordat, de fapt, un drept nejustificat. Căci cum altminteri se poate intepreta faptul că dumneavoastră consideraţi că militarii trebuie să plătească pentru a beneficia de asistenţă medicală…gratuită? Poate mă ajutaţi dumneavoastră, în calitate şi de parlamentar, să aduc la cunoştinţa legiuitorului această constatare.

Domnule ministru,

Nu contaţi pe faptul că România nu va fi nevoită, pe durata mandatului dumneavoastră, să apeleze la armată pentru a se apăra ea însăşi, iară nu pentru a-i apăra pe afgani, kosovari sau ciadieni! Si nu vă imaginaţi că, dacă va fi nevoie, veţi mai putea oferi nu ştiu câte mii de dolari pe lună celor ce se vor oferi « voluntar » să apere România ! Dacă armata asta se va prăbuşi din cauza pierderii încrederii în conducători, indiferent când s-ar întâmpla, dumneavoastră nu veţi fi şters de pe lista celor din cauza cărora s-a produs acea prăbuşire. Dumneavoastră sunteţi primul îndreptăţit şi primul obligat să intervină şi să impună respectarea legilor care stau la baza funcţionării armatei. De către toată lumea, nu numai de către cei mici, şi sub toate aspectele, nu numai cele care convin unora. Nu vă derobaţi de la această responsabilitate şi nu o pasaţi instanţelor de judecată! Ce aţi zice dacă, într-o zi, subordonaţii unui comandant militar ar încălca prevederile Legii 80/95 (v-am dat exemple posibile când am fost în audienţă, dar vă mai pot da, dacă nu au fost suficiente) iar acel comandant, în loc să ia măsuri pentru respectarea legii v-ar spune, cam aşa cum mi-aţi spus dumneavoastră mie: ” Domnule ministru, sunteţi îndreptăţit să vă adresaţi instanţei şi, dacă instanţa vă dă dreptate, vă asigur că eu voi lua toate măsurile ce se impun”?

Domnule ministru,

Orice om care citeşte adresa nr. P10186/17.01.2007, care mi-a fost mie trimisă în urma unei audienţe la ministrul apărării, înţelege din conţinutul ei că, la nivelul ministerului, s-a luat act de faptul că este ceva în neregulă în ceea ce priveşte aspectele prezentate în raportul scris pe care l-am predat cu prilejul acelei audienţe. Că este o contradicţie între prevdereile Legii 80/95 iniţiată de M.Ap şi cele ale Legii 95/2006, iniţiată de Ministerul Sănătăţii. Mai înţelege că, pentru a soluţiona acele probleme, s-a făcut un demers pe lângă Ministerul Sănătăţii pentru a se amenda Legea 95/2006. Las deoparte aspectul anecdotic că, pentru a se apăra nişte prevederi ale unei legi iniţiate de M.Ap, respectiv Legea 80/95, cei angajaţi chiar în acest scop speră ca acest lucru să fie făcut de Ministerul Sănătăţii! Mi se promitea, însă, în finalul acelei adrese, că voi fi ţinut la curent cu rezultatul acelui demers. Astăzi, când redactez această scrisoare, este 25.03.2008 şi până la această dată nu m-a informat nimeni. Asta spune foarte mult despre interesul cu care colaboratorii dumneavoastră tratează chestiunile privitoare la legislaţia specifică M.Ap şi problemele ridicate de militari, fie ei chiar şi în rezervă. Am luat, în schimb, act de faptul că, între timp, trimişii dumneavoastră continuă să lupte pentru a demonstra că legea 80/95 este nerelevantă în raport cu alte legi. Sincer să fiu, dacă teleportarea ar fi devenit posibilă, în acest moment m-aş fi teleportat în vremea lui nenea Iancu, numai pentru a putea adăuga « halal apărători ai armatei! ».

Domnule ministru,

Ministerul se confruntă cu dificultăti financiare, după cum rezultă din semnalele care apar în presă. Vă sugerez o cale sigură de a mai diminua din cheltuieli. Având în vedere profunda aplecare a juriştilor şi finanţiştilor din M.Ap spre implementarea legilor promovate de alte ministere, în detrimentul celor promovate de M.Ap, vă sugerez să-i “civilizaţi” pe toţi. De ce să le daţi soldă de grad, indemnizaţie de dispozitiv şi alte tipuri de indemnizaţii specifice militarilor? In fond, dacă nici măcar apărarea legilor armatei nu constituie preocupare de bază a lor, ce altceva ar putea necesita grade şi funcţii militare? Căci, dacă ceilalţi lucrători din minister, ca să poată coordona activitatea militarilor, trebuie să aibă pregătire militară şi experienţa vieţii de militar, în cazul celor două categorii pe care vi le-am propus realitatea demonstrează că nici nu au nevoie şi nici nu doresc să înţeleagă specificul vieţii şi activităţii militarilor.

Domnule ministru,

Nu fac un secret din faptul că această scrisoare va ajunge şi la mass-media. Promit că nu va ajunge decât după ce primesc confirmarea de la poştă că a ajuns la dumneavoastră.

Deşi în ultimii doi ani mi s-a cultivat de către dumneavoastră şi colaboratorii dumneavostră sentimentul că, în sfârşit, s-a transpus în practică bancul cazon potrivit căruia «santinela de la poarta armatei are misiunea de a interzice accesul logicii în unităţi», colegii care mi s-au alăturat şi care m-au împuternicit să semnez această scrisoare, mă îndeamnă să mai sper. In numele meu şi al colegilor enumeraţi în continuare, vă rog să primiţi expresia respectului pe care îl acordăm poziţiei pe care o ocupaţi, împreună cu speranţa că nu vom regreta.

P.S.

Domnule ministru,

Nu vă bazaţi pe tăcerea celor care tac! Cei care tac atunci când ar trebui să vorbească sunt primii care vor acuza atunci când ar trebui să tacă !

10.04.2008

Contraamiral de flotilă în retragere

Inginer Marian IOAN

Terorism juridic împotriva militarilor români

Există o lege prin care a fost adoptat statutul cadrelor militare. Este Legea 80/1995. A fost iniţiată, firesc, de Ministerul Apărării. Este o lege organică. Asta înseamnă că ea nu poate fi modificată prin alte legi ordinare, şi că, atunci când între ea şi o lege obişnuită apar contradicţii, ea, legea organică, are prioritate. De la apariţia acestei legi şi până în prezent, multe alte legi au mai apărut. Legi care reglementează diverse domenii ale vieţii sociale, politice, economice. Aşa cum, de altminteri, reglementează şi legea 80 în ceea ce priveşte viaţa şi activitatea cadrelor militare. Căci viaţa de militar nu se rezumă la a bate pas de defilare. Ce bine ar fi fost să se rezume la atât! Nerezumându-se la atât viaţa de militar, acel statut adoptat prin legea 80 reglementează aspecte dintre cele mai variate ale vieţii şi activităţii cadrelor militare, inclusiv de natură educaţională, financiară, sanitară, până şi matrimonială, căci, nu-i aşa, militarii ăştia, cât or fi ei de militari, se mai şi căsătoresc, mai şi studiază, mai şi trăiesc, mai fac şi copii, mai sunt şi mutaţi de colo colo, se mai şi îmbolnăvesc, mai ies şi la pensie, ş.a.m.d. Si, deşi după apariţia legii 80/95, multe legi au apărut, legiuitorul nu a abrogat niciodată legea 80 printr-o altă lege şi nici nu a lăsat-o a fi modificată, interpretată, completată, sau adăugită de vreuna dintre celelalte legi adoptate după ea ci, de fiecare dată când a vrut să modifice această lege, a modificat-o, iar lucrul ăsta s-a întâmplat de mai multe ori, după ştiinţa mea de 7 (şapte) ori, din 1995 până în 2007, inclusiv. Acesta este un prim aspect.

In acel statut al cadrelor militare apar o serie de obligaţii, o serie de interdicţii şi de îngrădiri de libertăţi cărora cadrele militare sunt supuse, precum şi nişte drepturi ale cadrelor militare. Prin aceste prevederi, cadrele militare sunt diferenţiate de ceilalţi cetăţeni ai Patriei, în primul rând prin îngrădirile de libertăţi, libertăţi care, de altminteri, sunt garantate prin Constituţie pentru toţi ceilalţi cetăţeni. Odată făcută această diferenţiere, devine evident faptul că aceste cadre militare nu mai pot fi judecate în mod similar cu ceilalţi cetăţeni ai Patriei, cărora nimeni şi nimic nu le îngrădeşte nici un drept, şi că acestor cadre militare, în aspectele care sunt reglementate de legea 80, nu le poţi aplica prevederile altor legi ci numai pe cele din legea 80. Acesta este un al doilea aspect.

Cadrele militare nefiind chiar stat în stat şi nefiind ele decât tot nişte cetăţeni ai acestei ţări, legiuitorul a găsit de cuviinţă că anumite aspecte ale vieţii lor, deşi sunt prevăzute în acest statut, trebuie, totuşi, să se desfăşoare potrivit legilor care reglementează domeniile corespunzătoare acelor aspecte, astfel că, în acel statut, anumite prevederi sunt urmate de trimiteri la alte legi, ceea ce înseamnă că acele prevederi se interpretează şi se aplică prin corelare cu legile la care se face trimitere. De exemplu, în statut se prevede că, printre altele, "cadrele militare în activitate au dreptul la reduceri de impozit pe venit şi ..... , potrivit reglementărilor în vigoare", ceea ce înseamnă că acest drept îl primesc după cum sună reglementările referitoare la reducerile de impozit. Sau, "femeile cadre militare au dreptul la concediu de maternitate şi la......, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile pe plan naţional", ceea ce înseamnă că acest drept se acordă în conformitate cu legislaţia naţională referitoare la acest aspect. Sau "încheierea căsătoriei este liberă în condiţiile legii", ceea ce înseamnă că această problemă se judecă pe baza legilor referitoare la căsătorii, nu pe baza prevederilor din statutul cadrelor militare. Aş putea continua exemplele, dar mă gândesc că acest material va fi citit şi de alte categorii de cititori, nu numai de jurişti, şi atunci nu e nevoie să insist, întrucât celelalte categorii au înţeles deja esenţialul. Anume că, întrucât la anumite prevederi din statut, legiuitorul a făcut trimitere la alte legi, înseamnă că, acolo unde nu a făcut trimiteri, legiuitorul a dorit ca acele prevederi să fie respectate ad literam, fără corelare cu alte legi. Acesta este al treilea aspect.

Printre altele, în statutul cadrelor militare, adoptat după cum am menţionat, printr-o lege organică, este prevăzut că "pensionarii militari au dreptul gratuit la asistenţă sanitară şi medicamente în reţeaua sanitară a M.Ap sau în alte reţele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister". Conform DEX şi manualelor editate de Academia Română, cuvântul "gratuit" poate avea două semnificaţii. Una, ca adverb, înseamnă FARA PLATA, adică fără să se dea nici un ban. A doua, ca adjectiv, înseamnă NEJUSTIFICAT. Intrucât este de neacceptat ideea că legiuitorul, în urma dezbaterilor din Parlament-căci aşa a fost adoptată legea 80/95, nu prin asumarea răspunderii guvernului sau prin alte proceduri, tot legale dar care eludează dezbaterile din Parlament-ar fi putut adopta o lege care consfinţeşte un drept nejustificat, este limpede că legiuitorul a acordat pensionarilor militari dreptul la asistenţă medicală şi medicamente fără ca aceştia să fie nevoiţi să plătească vreun ban. Acesta ar fi al patrulea aspect.

Dar iată cum este interpretată această lege iniţiată de MApN, chiar de unii jurişti din MApN, adică de nişte oameni plătiţi să vegheze la respectarea zisei legi. Citez din documente elaborate de acei jurişti, atunci când m-am adresat ministrului apărării, căruia i-am semnalat faptul că se încalcă legea prin oprirea din pensie a unei sume cu titlul „asigurări de sănătate":

1. "Faptul că, potrivit art.9 alin.1lit.b şi art.23 alin.1 din legea 80/95 cadrele militare şi...beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, nu scuteşte această categorie de personal de plata contribuţiei pentru asigurările de sănătate".

2. "Potrivit art.185 din Codul muncii, drepturile şi obligaţiile militarilor sunt prevăzute prin acte normative speciale, iar acestea nu prevăd scutirea de la plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate".

3. "Ipoteza că legea 80/95 constituie, în raport cu legea 145/97, OUG 150/02 şi legea 95/06, o lege specială ce stabileşte un regim juridic distinct în ceea ce priveşte asistenţa medicală şi medicamentele pentru cadrelel militare, nu poate fi acceptată, având în vedere principiul potrivit căruia excepţiile sunt de strictă interpretare. In această situaţie, lege 145/97, OUG 150/02 şi legea 95/06 ar fi trebuit să prevadă în mod expres faptul că militarii, mai precis cadrele militare, sunt exceptaţi de la obligaţia de plată a contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate".

4. „Facem precizarea că aceasta este şi interpretarea dată textelor legale aplicabile în materia asigurărilor sociale de sănătate de I.C.C.J care, prin decizia nr.3/2006 .... A stabilit ca militarii beneficiază de asitenţă medicală gratuită în condiţiile achitării acestei contribuţii".

Dincolo de faptul că acei jurişti s-au constituit în luptători împotriva rezerviştilor militari care cereau să se respecte legea, în loc ca ei să fi fost primii care să sesizeze încălcarea acesteia, în documentele citate există şi inadvertenţe care nu pot fi puse decât fie pe seama indolenţei, fie pe seama incapacităţii profesionale, fie pe seama relelor intenţii. Voi începe cu documentul nr.4, care este extrem de sugestiv pentru calitatea profesională a acelor jurişti. Căci, deşi au invocat acel document într-un proces în care ei luptă împotriva unor pensionari miltari, adică cei numiţi "cadre militare în rezervă şi retragere", respectivii jurişti invocă un document în care I.C.C.J a tranşat o problemă referitoare la cadrele militare active! Citez din decizia nr.3/2006 invocată: "...Atât cadrele militare active cât şi poliţiştii beneficiază de asistenţă medicală gratuită...numai dacă au fost respectate dispoziţiile cu caracter general cuprinse în......privind achitarea cotelor de contribuţie lunară la fondul asigurărilor sociale de sănătate...".

Ce rezultă de aici? Nu voi aborda problematica inadevertenţelor din cuprinsul acelei decizii I.C.C.J, nici faptul că decizia invocă prevederi care NU sunt formulate aşa în legile pe care le citează, ci mă voi rezuma la a constata ceea ce juriştii M.Ap.N. nu au vrut să constate. Anume, că decizia pe care ei o invocă NU se referă la pensionarii miltari. Căci, nu-i aşa, a fi pensionar este cam cu totul altceva decât a fi cadru militar activ. Alte obligaţii, alte drepturi, alte posibilităţi, deci altă speţă.

Să analizăm, acuma, afirmaţia nr.1. E chiar jenant să constaţi că în mintea unui jurist poate sălăşui ideea că acordarea unui drept gratuit, adicătelea pentru care nu trebuie să plăteşti nimic, nu te scuteşte de plată. E jenant să şi analizezi o asemenea abordare.

Afirmaţia nr.2 începe printr-o greşeală pe care ei o comit fără să-şi dea seama. Anume, ei recunosc că drepturile cadrelor militare sunt prevăzute în legi speciale. Cu alte cuvinte, ce drepturi are un militar este prevăzut în legea 80, iară nu în legea 95, sau legea 150, sau legea cadastrului sau legea cimitirelor sau instrucţiunile METROREX. In continuare, însă, adăugă că acele legi speciale nu prevăd scutirea de la plata contribuţiei pentru asigurări de sănătate. Pentru ei, explicaţia ştiinţifică a cuvântului "gratuit", prevăzut neîntâmplător în legea specială 80/95, nu face doi bani.

Afirmaţia de la nr.3 pune capac tuturor. Deci, ce impută ei în această afirmaţie? Nici mai mult nici mai puţin decât faptul că legiuitorul nu a specificat că cei cărora li se acordă un drept gratuit sunt scutiţi de plată pentru acel drept. Si uite aşa aflăm noi, dacă nu am ştiut până acum, că atunci când o lege prevede un drept gratuit, degeaba îl prevede dacă nu scrie că pentru acel drept gratuit nu trebuie să plăteşti! Mă întreb cum să procedez pentru a aduce la cunoştinţa legiuitorului că aceşti juriştii îl acuză, în esenţă, că ar fi acordat un drept nejustificat. Căci din moment ce trebuie plătit pentru acel drept, înseamnă că termenul „gratuit" nu a fost folosit cu semnificaţia „fără plată" ci cu cealaltă semnificaţie, cea de „nejustificat".

Ce rezultă din toate abordările celor ce erau „suspectaţi pe nedrept" că veghează la respectarea legii? Rezultă clar că, după opinia lor, prevederile acelei legi speciale, nu se interpretează aşa cum sunt prevăzute în lege, ci după cu totul alte considerente. Adicătelea, chiar şi acolo unde legea nu face trimitere la alte legi sau norme, ei o fac. Nu există altă explicaţie a faptului că, deşi la prevederea privind dreptul gratuit la asistenţă medicală legiuitorul nu a făcut trimitere la alte legi, aşa cum am arătat că a făcut în cazul altor prevederi, ei ţin morţiş să interpreteze această prevedere prin corelare cu alte legi.

Si acum să vedem ce ar însemna dacă s-ar accepta opinia celor pe nedrept numiţi jurişti.

In acest statut al cadrelor militare există nişte prevederi referitoare la nişte îngrădiri de libertăţi. Redau din statut:

„Cadrelor militare le este interzisă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:

a) să facă parte din partide ...ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora.....

c) să declare sau să participe la grevă".

Sau „Cadrelor militare le este restrânsă execrcitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:

....b) exprimarea în public a unor opinii contrarea intereselor României şi forţelor armate nu este permisă".

La aceste îngrădiri şi interdicţii de libertăţi, în lege nu se face trimitere la alte legi, ceea ce înseamnă că ele ar trebui respectate ad-literam. Dar ce au făcut „nevinovaţii" prin ceea ce au susţinut ei mai devreme? Au susţinut ideea că şi acele prevederi din lege care nu conţin trimiteri la alte legi pot fi interpretate prin corelare cu alte legi. Adică, ţineţi-vă bine, pot să fac miting electoral în unitate, sau grevă şi pot să înjur armata în gura mare îmbrăcat în uniformă cu eghileţi, eventual chiar în timpul defilării militare de Ziua Naţională, încălcând astfel prevederile legii 80, întrucât corelez aceste prevederi cu prevederile din Constituţie, care îmi dau voie să săvârşesc acele acţiuni.. Si, vorba aia, Constituţia e mai presus de legea 95 şi altele la care fac trimitere cei pe nedrept suspectaţi că ar fi jurişti. Imaginaţi-vă că într-o zi cineva încalcă aceste restricţii. Ce va face M.Ap.N.? Ii va acuza . Cui îi va cere acel minister argumentaţia pentru acuzare? Juriştilor, nu? Si ce vor zice ei atunci? Nu mai contează ce vor zice atunci, pentru că au avut grijă să dărâme până atunci. Pentru că cei ce ar fi, eventual, acuzaţi, se vor apăra cu argumentele invocate chiar de ei. De unde le vor lua? LE DAU EU, că am documentele emanate chiar de acei jurişti, semnate şi parafate de ei!

Cineva m-a întrebat de unde atâta virulenţă în poziţia mea. Il voi lămuri acum.

Sunt aproape doi ani de când am semnalat că, după opinia mea, se săvârşeşte un abuz prin oprirea forţată de bani din pensie pentru ca pensionarii militari să poată beneficia de asistenţă medicală, în condiţiile în care legea 80/95 le acordă dreptul gratuit la asistenţă medicală. Am semnalat această problemă tuturor celor cu atribuţiuni pe această linie, de la Secţia Pensii militare care opreşte abuziv banii, până la miniştri ai apărării. Spun miniştri, întrucât m-am adresat mai multora, nu doar unuia. Unul dintre ei chiar s-a mirat întrebându-şi asistenţii "Cum adică, gratuit dacă plătesc?!?". Pe parcursul tuturor demersurilor mele nu am vâzut nici un jurist zicând măcar "da, dom'le, cel puţin aparent este o neconcordanţă, vom încerca să o lămurim, dar până atunci vi se opresc aceşti bani pentru că aşa s-a decis". Niciodată! De fiecare dată au ţinut-o langă cu prostiile pe care li le-am demontat. Ba mai mult, la întrebarea mea insistentă „Cine a abrogat legea 80/95?", mi s-au dat tot felul de răspunsuri, care mai de care mai ridicole, inclusiv de genul „a fost abrogată implicit de legea 95". Am pretenţia că am un coeficient de inteligenţă care-mi permite să înţeleg câte ceva şi din domenii în care nu sunt specializat. Imi confirmă această pretenţie toate rezultatele testelor la care am fost supus timp de peste 40 de ani cât am purtat haina militară şi modul în care mi-am îndeplinit responsabilităţile, adeseori în domenii pentru care nici măcar nu existau specializări. Cu această credinţă, am analizat legea 95 şi am constatat că legea respectivă abrogă explicit numeroase prevederi şi legi anterioare, dar nu pomeneşte nimic în acest sens despre legea 80. Nici nu ar fi avut cum!

Totuşi, m-am adresat Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public, instituţii în care este de presupus că lucrează oameni pricepuţi în domeniu, întrebând dacă există instituţia abrogării implicite. Suspiciunea mea mi s-a confirmat şi, astfel, am aflat că nu există prostie mai mare decât afirmaţia că o lege ar putea abroga vreo prevedere anterioară altfel decât explicit. Ceea ce mi-a spus mie că acei oameni care mi-au aruncat această afirmaţie în faţă m-au considerat debil mintal, căci altminteri nu şi-ar fi putut permite să invoce un astfel de argument.

Un alt motiv al "furiei" mele provine din modul tendenţios şi perfid în care sunt redate în documentele pe care le întocmesc acei răuvoitori, sau incompetenţi, diverse extrase din legi. Astfel, ei induc ideea că legea 95/06, atunci când se referă la beneficiarii prevederii din legea 80/95 privind dreptul gratuit la asitenţă medicală, ar face vorbire despre faptul că acei oameni primesc asistenţă medicală gratuit doar "dacă plătesc contribuţia pentru asigurări de sănătate" când, de fapt, legea 95/06 spune despre această categorie că "beneficiază de asistenţă medicală gratuită...în condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări de sănătate". Ei nu înţeleg faptul că această formulă, "în condiţiile plăţii", nu este univoc determinată ca însemnând "dacă plătesc". Ea ar putea însemna, de exemplu, că acei oameni, deşi nu trebuie să plătească, beneficiază de asistenţă medicală gratuită în aceleaşi condiţii ca şi cei ce plătesc acele contribuţii. De ce spun asta? Pentru că însăşi legea 95 operează cu noţiunea de "condiţii" când descrie în ce anume constă asistenţa medicală ce se acordă plătitorilor de contribuţii, iar pentru cei care nu plătesc acele contribuţii legea prevede că primesc numai asistenţă medicală de urgenţă. Era firesc şi obligatoriu ca legea să prevadă faptul că cei ce beneficiază de dreptul la gratuitatea asistenţei medicale, acordat de legea 80/95, deci care nu trebuie să plătească asigurări de sănătate, beneficiază, totuşi, de asistenţă medicală completă, ca şi când ar plăti, adică "în condiţiile plăţii", iară nu doar de asistenţă în cazuri de urgenţă, aşa cum primesc ceilalţi neplătitori de asigurări.

Le-am sugerat să se uite să vadă cum este în alte armate reglementată această problemă. Stiindu-i îndărătnici în a se lumina, le-am spus eu. In soldele militarilor din alte armate este inclusă o "indemnizaţie pentru asigurări de sănătate". Adică, armata le dă banii cu care să-şi plătească asigurarea de sănătate, având în vedere că sistemul sanitar le pretinde să fie asiguraţi, iar armata le pretinde să fie sănătoşi. Iar oamenii ăia îşi plătesc asigurările de sănătate acolo unde cred ei că este mai bine pentru ei. Ei bine, atunci când s-a stabilit modul de calculare a soldelor miltarilor români, această indemnizaţie NU a fost introdusă pe motiv că militarilor români li se asigură asistenţă medicală gratuit. Iar acuma, acei anti-jurişti susţin că militarilor români trebuie să li se mai ia încă o dată nişte bani care li s-au mai luat o dată.

Cineva poate să zică "da ce, dom'le, nu-i mai bine să-mi oprească ei banii din pensie decât să mă duc eu să plătesc asigurarea sanitară?". Dincolo de faptul că un e nromal să-mi oprească banii pe care un mi i-a dat, nu e mai bine aşa, şi am să spun de ce.

1. Dacă nu vreau să mă asigur, nu mă asigur. Desigur, îmi asum riscul de a plăti sume uriaşe la nevoie, dar e treaba mea, e viaţa mea, e sănătatea mea şi nimeni altcineva nu poate hotărâ ce am eu voie să fac cu ele. Imi asum şi riscul de a fi dat afară din armată, dacă nu pot să-mi îndeplinesc atribuţiile din motive de sănătate netratată. In acele ţări, omul nu este mai prejos decât colacul de la WC.

2. Dacă plătesc eu asigurarea, o plătesc eu, cui vreau eu şi în condiţiile pe care le convin eu cu acel asigurator. Nu îmi stabileşte nimeni altcineva aceste condiţii. Sau îşi închipuie cineva că e pe post de Dumnezeu şi îmi dictează mie ce să fac cu sănătatea mea!?

In fine, un alt motiv al "furiei" mele este generat de modul impardonabil în care au găsit de cuviinţă să răspundă la solicitările mele, rezumându-se la a-mi trimite extrase din lege care erau înscrise şi pe talonul meu de pensie, ca şi când eu nu aş fi ştiut să-l citesc, şi lăsându-mă fără răspuns la întrebări timp de peste un an de zile. La insitenţele mele şi din dispoziţia unuia dintre miniştri, au catadicsit să se adreseze Ministerului Sănătăţii, iniţiatorul legii 95 pentru a cărei apărare se zbat ei, de fapt, cu preţul încălcării legii 80/95 care a fost iniţiată de ministerul de unde iau bani. Ei bine, timp de peste un an de zile, ei nu au "îndrăznit" să ceară răspuns la sesizarea pe care au trimis-o celor de la sănătate! Sau, dacă l-au primit, mie nu mi l-au adus la cunoştinţă, deşi aşa se angajaseră atunci când m-au informat despre demersul pe care l-au făcut. Vă daţi seama cât de înteresaţi au fost! Cât suflet au pus ei întru lămurirea acestei probleme care ţine de competenţa lor! Pardon, ţine de responsabilitatea lor, că de unde competenţă?!

Si ca totul să fie „impardonabil de impardonabil", impricinaţii se fac că nu observă că a fost încălcată însăşi legea cea mai dragă lor, legea 95. Căci cei ne opresc banii ca şi când ni i-ar da din buzunarele lor, nu au respectat nici una din prevederile acelei legi. Ei nu ne-au întrebat la ce casă de asigurări dorim să ne asigurăm, aşa cum prevede legea, ei nu au un contract semnat de noi cu acea casă de asigurări, căci, nu-i aşa, nici maşinile nu se asigură fără să se încheie un contract în care sunt stipulate drepturile şi obligaţiile părţilor. Ei ne-au tratat pe noi mai rău ca pe nişte maşini. Asta au vrut, asta au. Maşinile se prăvălesc peste ei! Si acum e târziu să le mai oprească. Au avut atâţia ani la dispoziţie in care şi-au imaginat că se pot c__a pe militarii români. Vor vedea că ceea ce au încercat să facă pe noi le-a reuşit perfect, dar...pe ei!

Nu pot încheia fără să le împărtăşesc nepricepuţilor un gând juridic de care, probabil, nu au auzit, ei fiind absolut neinteresaţi de judecăţi de această natură. Iată-l: „Orice lege poate fi intepretată în mutliple feluri, dar cu o condiţie-aceea de a nu i se denatura spiritul în care a fost gândită". Iar spiritul legii 80/95, în materia care ne priveşte, era acela de a asigura militarilor asistenţă medicală FARA CA ACESTIA SA PLATEASCA CEVA. Căci atunci când li s-au interzis nişte drepturi cetăţeneşti, nu li s-au dat despăgubiri şi nici ei nu au cerut, ci s-au supus.

Probabil, se vor fi găsind destui care să interpreteze peroraţia mea ca pe pretenţie nejustificată, că aşa e la noi-vinovat este mai întotdeauna ăla care respectă regulile şi care pretinde respectarea lor. Le voi preciza şi acestora, dacă sunt interesaţi, că, atunci când s-a fundamentat acea lege 80/95 şi când s-a introdus acea prevedere privind gratuitatea asistenţei medicale pentru militari, au fost avute în vedere 2 (două) categorii de argumente. Unu l-am expus deja, cel referitor la neacordarea indemnizaţiei pentru asistenţă medicală pe motiv că militarilor li se acordă gratuit această asistenţă. Al doilea este şi mai interesant, dar nu mă aştept să-l priceapă şi indolenţii. Capacitatea de asistenţă medicală a armatei nu se poate întreţine fără pacienţi, sau cu pacienţi care nu respectă regulile specifice armatei, pe de o parte, iar pe de altă parte armata are nevoie de oameni sănătoşi, şi dacă vor ei să-şi facă asigurări de sănătate şi dacă nu vor. Adică, militarii nu trebuie să ajungă în situaţia de a nu fi apţi medical din indiferent ce motive. Auzit-au cârcotaşii că, pentru a-şi menţine luptătorii capacitatea de luptă prin trageri asupra lor, ţintele dau bani trăgătorilor, nu dă armata bani pe ţinte?! Militarii erau "ţintele" sistemului medical al armatei.

Celor ce ar fi tentaţi să zică: „Dom'le, ăsta e nebun! Fiindcă ăia nu sunt de acord cu el, îi face cum îi vine la gură!" le reamintesc că "ăia" sunt justiţiabili, nu cizmari (iertare cizmari, pentru comparaţia nefericită!) şi un principiu de drept zice că dreptatea s-a făcut atunci când şi cel condamnat, sau care pierde procesul, ascultând spusele justiţiabililor îşi zice "măi, oamenii ăştia au dreptate; aşa este, nu înţelesesem eu până acum". Ii invit pe cei dispuşi la a mă combate, să o facă. Dar în aşa fel încât să înţeleg şi eu, nu numai ei.

***

P.S. În structura militară în care am lucrat peste 20 de ani, până la ieşirea la pensie, dacă cineva ar fi acţionat precum aceşti, adică atât de incompetent, atât de indolent, atât de dezinteresat, ar fi fost mătrăşit imediat pentru că nu ne puteam permite să tragem concluzii idioate din informaţiile la care aveam acces, sau să le interpretăm ca nişte râme. Pe ei nu-i mătrăşeşte nimeni. Bag seama că, într-adevăr, ei au fost implantaţi acolo ca să contribuie la dărâmarea armatei, iar liderii actuali pentru asta îi ţin şi la asta îi folosesc.

Iar pentru cei ce nu au înţeles nici acum gravitatea acţiunii lor, le-o spun eu. Prin mârşava interpretare a legilor militare, seamănă neîncredere în rândul militarilor, cu posibile consecinţe grave. Dacă văd că o lege clară ca lumina zilei este înterpretată în fel şi chip, militarii se vor întreba dacă să mai lupte, în caz de nevoie. Pentru că nu vor şti dacă nu cumva, interpretând legea care i-ar fi obligat să lupte împotriva inamicului, prin corelare cu legea viermilor de mătase, nevolnicii jurişti vor sugera celor ce i-au implantat acolo să îi bage în puşcărie pe acei miltari pentru că... au încălcat drepturile universale ale inamicului, în loc să le mulţumească.

Contraamiral de flotilă în retragere

Inginer Marian IOAN

Care sunt cladirile pentru care unele institutii nu datoreazã impozit?

2012-01-29T19:41:00.000+02:00

I: Care sunt cladirile pentru care unele institutii nu datoreazã impozit?

R: Potrivit dispozitiilor art. 250 alin. (1) din Codul fiscal din 22 decembrie 2003 (actualizat), clãdirile pentru care nu se datoreazã impozit, prin efectul legii, sunt:

a) clãdirile care, prin destinaţie, constituie lãcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încãperilor care sunt folosite pentru activitãţi economice;
b) clãdirile care constituie patrimoniul unitãţilor şi instituţiilor de învãţãmânt de stat, confesional sau particular, autorizate sã funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încãperilor care sunt folosite pentru activitãţi economice;
c) clãdirile funerare din cimitire şi crematorii;
d) clãdirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
e) clãdirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
f) clãdirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
g) clãdirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunitãţilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale din România, republicatã;
h) clãdirile trecute în proprietatea statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale în lipsã de moştenitori legali sau testamentari;
i) clãdirile utilizate pentru activitãţi social-umanitare de cãtre asociaţii, fundaţii şi culte, potrivit hotãrârii consiliului local.
Obs.: Nu intrã sub incidenţa impozitului pe clãdiri construcţiile care nu au elementele constitutive ale unei clãdiri.

Care sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile?

2012-01-29T19:39:00.001+02:00

I: Care sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile?

R: Potrivit art. 55 alin. (4) din Codul fiscal din 22 decembrie 2003 (actualizat), urmãtoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
   a) ajutoarele de înmormântare,
   b) ajutoarele pentru pierderi produse în gospodãriile proprii ca urmare a calamitãţilor naturale,
   c) ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile,
   d) ajutoarele pentru naştere,
   e) veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor,
   f) cadourile oferite salariatelor,
   g) contravaloarea transportului la şi de la locul de muncã al salariatului,
   h) costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnã, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevãzut în contractul de muncã.

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crãciunului şi a sãrbãtorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în mãsura în care valoarea cadoului oferit fiecãrei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depãşeşte 1.500.000 lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevãzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacã aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;

Care sunt veniturile la care cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit ?

2012-01-29T19:38:00.001+02:00

I: Care sunt veniturile la care cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit ?

R: Potrivit art. 15 din Codul fiscal din 22 decembrie 2003 (actualizat), sunt scutite de la plata impozitului pe profit cultele religioase, pentru:

1) venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activitãţii de cult, potrivit legii,
2) venituri obţinute din chirii,
3) alte venituri obţinute din activitãţi economice,
4) venituri din despãgubiri în formã bãneascã, obţinute ca urmare a mãsurilor reparatorii prevãzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective sã fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii urmãtori, pentru:
    a) întreţinerea şi funcţionarea unitãţilor de cult,
   b) pentru lucrãri de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lãcaşurilor de cult şi a clãdirilor ecleziastice,
   c) pentru învãţãmânt,
   d) pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii,
   e) pentru acţiuni specifice şi alte activitãţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor.

Prevederi legale privind înfiintarea si functionarea unei gradinite fondată de către o biserică baptistă

2012-01-26T19:29:00.002+02:00

1. Prevederi legale generale privind înfiinţarea şi funcţionarea unei grădiniţe.

1.1 Constituţia României din 2003, art. 32. alin. (5):

,,Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii”.

1.2 Legea nr. 1/2011 – Legea educatiei nationale, art . 60:

Învăţământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unităţi de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legislaţiei în vigoare. Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat. Unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituţie. Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt realizate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, conform legislaţiei în vigoare. Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condiţiile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului. Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional, în condiţiile legii, respectând în întregime drepturile acestuia. Directorii unităţilor de învăţământ particular sunt numiţi de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă.

1.3 Ordonanţa de urgenţă nr. 75 din 12/07/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, art. 24 alin. (3), art. 29:

,,ARACIP are obligaţia prevăzută la lit. d) de a propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării înfiinţarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz. Înfiinţarea şi acreditarea se fac prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării;

Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie se supune procesului de evaluare şi acreditare, în condiţiile legii. În învăţământul preuniversitar evaluarea şi acreditarea se fac la nivelul structurilor instituţionale pentru fiecare nivel de învăţământ, fiecare tip de program de studii şi de calificare profesională, după caz. Acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive: a) autorizarea de funcţionare provizorie, care acordă dreptul de a desfăşura procesul de învăţământ şi de a organiza, după caz, admiterea la studii; b) acreditarea, care acordă, alături de drepturile prevăzute la lit. a), şi dreptul de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de a organiza, după caz, examen de absolvire, licenţă, masterat, doctorat".

1.4 Hotărârea nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, la art. 3:

,,Procesul de acreditare a organizaţiilor furnizoare de educaţie presupune parcurgerea a două etape succesive: a) autorizarea de funcţionare provizorie; b) acreditarea. Autorizarea de funcţionare provizorie se acordă începând cu anul şcolar următor şi trebuie solicitată de persoanele juridice, publice sau private, interesate în furnizarea de educaţie, înainte ca unitatea de învăţământ preuniversitar să înceapă procesul instructiv-educativ. Organizaţiile furnizoare de educaţie autorizate să funcţioneze provizoriu au obligaţia de a solicita acreditarea după încheierea unui ciclu de şcolarizare, în termen de maximum 2 ani de la data absolvirii primei promoţii, sub sancţiunea ridicării autorizaţiei de funcţionare provizorie. Art. 4. - După acreditare, organizaţiile furnizoare de educaţie se supun procedurii de evaluare periodică, în condiţiile prevăzute de art. 33 şi 40 din ordonanţa de urgenţă".

2. Prevederile legale specifice învăţământului particular şi specifice cultului baptist privind înfiinţarea şi funcţionarea unei grădiniţe.

2.1. Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, art. 39 alin. (1):

,,Cultele recunoscute au dreptul de a înfiinţa şi administra forme de învăţământ confesional de toate nivelurile, profilurile şi specializările, în condiţiile legii. (2) Diplomele pentru absolvenţii unităţilor şi instituţiilor de învăţământ particular, confesional, organizate de cultele religioase se eliberează potrivit legislaţiei în vigoare. (4) Unităţile de învăţământ confesional dispun de autonomie organizatorică şi funcţională, potrivit statutelor şi canoanelor lor, în concordanţă cu prevederile legale ale sistemului naţional de învăţământ. (5) În învăţământul confesional se pot înscrie elevi sau studenţi, indiferent de religie sau confesiune, garantându-se libertatea educaţiei religioase a acestora, corespunzătoare propriei religii sau confesiuni".

2.2 Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin, art. 44 alin. (4) si (5):

(4) Biserica poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte biserici şi organizaţii creştine: grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, farmacii, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele, în condiţiile legii.

(5) Cu acordul adunării generale se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (4).

2. 3. Ordonanţa nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii:

Cu privire la forma juridică, o grădiniţă poate exista:

a) fără personalitate juridică distinctă proprie - înfiinţată cu acordul adunării generale conform art. 44 alin. (4) din Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist si a art. 5 alin. (2) din Ordonanţa nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii care prevede: ,, În temeiul dreptului constituţional la asociere, persoanele fizice se pot asocia fără a constitui o persoană juridică atunci când realizarea scopului propus permite aceasta.”

In acest caz, Biserica, în calitate de fondator, angajeaza personalul gradinitei. Biserica nu poate percepe taxe şcolare – conform art. 46 alin. (3) din Statutul cultului baptist, patrimoniul bisericii este distinct şi autonom de patrimoniul individual al fiecărui membru al bisericii şi se realizează prin: contribuţii, donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri mobile şi imobile, de valori materiale şi/sau băneşti din partea persoanelor fizice şi/sau juridice, din ţară şi din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.

b) cu personalitate juridică distinctă, proprie, in urma ordinului privind acreditarea. In acest caz, Gradinita, angajeaza personalul. După obținerea aceditării de către ARACIP, grădinița are toate atributele unei persoane juridice, insa pastreaza raportul cu fondatorul stabilit in actul constitutiv. Gradinita poate percepe taxe.

Despre persoana juridica gasiti si aici http://consultjuridic.blogspot.com/2011/12/care-sunt-prevederile-legale-cu-privire.html .

La adresa inistor@gmail.com puteti comanda actul constitutiv si statutul unei gradinite infiintate de o biserica.

Finanţări lăcaşe de cult în anul 2012

2012-01-24T17:29:00.000+02:00

În conformitate cu prevederile art. 4 alin (1) al O.G. nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2012 pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult şi pentru sprijinirea activităţilor de asistenţă socială ale cultelor religioase prin Legea Bugetului de Stat pe anul 2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 914 din 22 decembrie 2011 , a fost alocată suma de 10.055.000 lei.

Unităţile de cult care solicită fonduri pentru construcţia şi repararea lăcaşelor de cult sau pentru activităţi de asistenţă socială trebuie să transmită documentaţia necesară, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, cu modificările şi completările ulterioare, H.G. nr. 1470/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 82/2001, modificată şi completată, şi H.G. nr. 1265/2010 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România.

Informaţii privind completarea dosarului se regăsesc în secţiunea Ghidul solicitantului din site-ul http://www.culte.ro/FinantariDetalii.aspx?id=1828

Lista ordinelor emise/avizate de Ministerul Apărării Naţionale in anul 2011

2012-01-21T23:18:00.001+02:00

Ordin nr. 112 din 22/12/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 29/12/2011

pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului justiţiei şi al ministrului apărării nr. 2.749/C/M.105/2008 privind aprobarea statelor de funcţii şi de personal pentru instanţele militare

Ordin nr. 2749 din 22/12/2011 - Emitent: Ministerul Justiţiei Intrare in vigoare: 29/12/2011

pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului justiţiei şi al ministrului apărării nr. 2.749/C/M.105/2008 privind aprobarea statelor de funcţii şi de personal pentru instanţele militare

Ordin nr. 109 din 15/12/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 12/01/2012

pentru aprobarea Normelor privind închirierea unor imobile sau părţi din acestea, disponibile, aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi în proprietatea publică a statului

Ordin nr. 110 din 15/12/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 27/12/2011

pentru modificarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.54/2010 privind organizarea şi atribuţiile Secretariatului tehnic permanent al Comisiei interministeriale pentru legătura cu forţele armate străine

Ordin nr. 111 din 15/12/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 21/12/2011

pentru aprobarea Normelor de restituire de către cadrele militare din Ministerul Apărării Naţionale a cheltuielilor de întreţinere şi de instruire pe timpul şcolarizării

Ordin nr. 2636 din 14/12/2011 - Emitent: Ministerul Justiţiei Intrare in vigoare: 16/12/2011

pentru aprobarea Normelor proprii de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aplicabile în relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente care aparţin acestei reţele

Ordin nr. 104 din 29/11/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 30/11/2011

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiţeri din Ministerul Apărării Naţionale

Ordin nr. 105 din 29/11/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 30/11/2011

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor maiştri militari şi subofiţeri din Ministerul Apărării Naţionale

Ordin nr. 102 din 25/11/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 30/11/2011

privind conferirea semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiţeri din Ministerul Apărării Naţionale

Ordin nr. 103 din 25/11/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 30/11/2011

privind conferirea semnului onorific În Serviciul Patriei unor maiştri militari şi subofiţeri din Ministerul Apărării Naţionale

Ordin nr. 101 din 24/11/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 15/12/2011

pentru aprobarea Criteriilor şi metodologiei privind selecţia personalului în vederea participării la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român

Ordin nr. 97 din 17/11/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 24/11/2011

pentru stabilirea condiţiilor privind achiziţiile de tehnică şi echipament, în ţară, în regim de urgenţă, precum şi de bunuri, lucrări şi servicii, în afara teritoriului statului român, necesare îndeplinirii misiunilor şi operaţiilor de către forţele armate

Ordin nr. 94 din 16/11/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 28/12/2011

pentru aprobarea Instrucţiunilor privind mişcarea şi transporturile militare multimodale

Ordin nr. 95 din 16/11/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 22/11/2011

privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de heraldică şi denumiri a Ministerului Apărării Naţionale

Ordin nr. 93 din 11/11/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 16/12/2011

pentru aprobarea Normelor proprii de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, adaptate la specificul organizării asistenţei medicale în reţeaua sanitară a ministerelor şi instituţiilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aplicabile în relaţiile contractuale dintre Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente care aparţin acestei reţele

Ordin nr. 2199 din 26/09/2011 - Emitent: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Intrare in vigoare: 13/10/2011

pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 al Societăţii Comerciale "Ro-Armycatering" - S.A., filială a Companiei Naţionale "Romtehnica" - S.A.

Ordin nr. 83 din 15/09/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 20/09/2011

pentru modificarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.47/2011 privind resubordonarea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila"

Ordin nr. 84 din 15/09/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 13/10/2011

pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 al Societăţii Comerciale "Ro-Armycatering" - S.A., filială a Companiei Naţionale "Romtehnica" - S.A.

Ordin nr. 78 din 22/08/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 26/08/2011

privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de expertiză medicală şi a Comisiei superioare de expertiză medicală din cadrul Centrului de Medicină Navală

Ordin nr. 80 din 22/08/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 31/08/2011

pentru modificarea şi completarea Normelor pentru ocuparea de către personalul Ministerului Apărării Naţionale a posturilor permanente din structurile de reprezentare naţională în străinătate, precum şi a celor din structurile internaţionale la care România este parte, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.88/2009

Ordin nr. 81 din 22/08/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 31/08/2011

pentru stabilirea condiţiilor privind suportarea de către Ministerul Apărării Naţionale a sumelor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice a cadrelor militare în activitate pentru fapte săvârşite de către acestea în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu

Ordin nr. 75 din 16/08/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 31/08/2011

privind limitele regiunii de control terminal Bucureşti

Ordin nr. 73 din 08/08/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 18/08/2011

privind abrogarea Ordinului ministrului apărării nr. M.76/2008 pentru aprobarea normelor privind participarea cadrelor militare din Armata României la studii de perfecţionare a pregătirii profesionale organizate în ţară

Ordin nr. 69 din 29/07/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 08/08/2011

pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării nr. M.31/2008 privind competenţele de achiziţie a produselor, serviciilor şi lucrărilor în cadrul Ministerului Apărării Naţionale

Ordin nr. 1225 din 29/07/2011 - Emitent: Ministerul Sănătăţii Intrare in vigoare: 05/09/2011

pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală

Ordin nr. 57 din 08/07/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 20/07/2011

pentru modificarea Normelor de selecţionare a candidaţilor pentru admiterea la cursul de formare a ofiţerilor şi subofiţerilor în activitate, pe filiera indirectă, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 132/2009

Ordin nr. 58 din 08/07/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 22/07/2011

pentru aprobarea Normelor privind ocuparea prin concurs ori examen a unui post vacant sau temporar vacant de personal civil contractual în Ministerul Apărării Naţionale, precum şi a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a examenului de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului civil contractual din Ministerul Apărării Naţionale

Ordin nr. 47 din 07/06/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 16/06/2011

privind resubordonarea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila"

Ordin nr. 46 din 06/06/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 29/11/2011

privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

Ordin nr. 45 din 03/06/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 16/06/2011

privind resubordonarea Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I"

Ordin nr. 37 din 17/05/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 19/07/2011

pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - "Securitate naţională"

Ordin nr. 36 din 13/05/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 19/05/2011

privind Competenţele de aprobare a documentaţiilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii imobiliare în Ministerul Apărării Naţionale

Ordin nr. 34 din 04/05/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 09/05/2011

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii

Ordin nr. 18769 din 04/05/2011 - Emitent: Ministerul Administraţiei şi Internelor Intrare in vigoare: 09/05/2011

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii

Ordin nr. 31 din 19/04/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 02/05/2011

privind stabilirea responsabilităţilor pentru asigurarea compatibilităţii electromagnetice în Ministerul Apărării Naţionale

Ordin nr. 30 din 15/04/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 28/04/2011

pentru abrogarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.82/2010 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului director al proiectului "Sistem informatic de sprijin al acţiunilor militare"

Ordin nr. 21 din 10/03/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 15/03/2011

privind delegarea către şeful Statului Major General a competenţei îndeplinirii unor atribuţii aflate în responsabilitatea ministrului apărării naţionale

Ordin nr. 18 din 15/02/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 24/02/2011

pentru reglementarea unor aspecte privind constituirea dreptului de folosinţă asupra terenurilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 627/2010 privind schimbarea regimului juridic al unor terenuri în vederea realizării de către Ministerul Apărării Naţionale a unui program pentru construirea de locuinţe

Ordin nr. 17 din 10/02/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 21/02/2011

pentru abrogarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.101/2010 privind aplicarea în Ministerul Apărării Naţionale a Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor

Ordin nr. 16 din 03/02/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 07/02/2011

privind unele aprobări necesare pentru acordarea autorizărilor de survol/avizelor pentru efectuarea zborurilor cu aeronave civile sau de stat în spaţiul aerian naţional

Ordin nr. 14 din 31/01/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 07/02/2011

pentru modificarea Regulamentului onorurilor şi ceremoniilor militare, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.30/2009

Ordin nr. 9 din 24/01/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 02/02/2011

pentru aprobarea Instrucţiunilor privind managementul activităţilor de producţie din unităţile Ministerului Apărării Naţionale

Ordin nr. 6 din 18/01/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 27/01/2011

privind stabilirea unor măsuri pentru desfăşurarea operativă a activităţilor la nivelul Ministerului Apărării Naţionale

Lista ordinelor emise/avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului in anul 2011

2012-01-21T20:09:00.002+02:00

1
Ordin nr. 6575 din 15/12/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 04/01/2012
pentru aprobarea Procedurii privind gestionarea şi eliberarea atestatelor de echivalare pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, şi a Procedurii privind gestionarea şi eliberarea atestatelor de recunoaştere şi echivalare a competenţelor dobândite formal, nonformal şi informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor
2
Ordin nr. 6551 din 13/12/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 20/12/2011
privind documentele şcolare şi universitare oficiale care se întocmesc numai în limba română
3
Ordin nr. 6552 din 13/12/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 19/01/2012
pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale
4
Ordin nr. 6563 din 13/12/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 28/12/2011
pentru aprobarea Calendarului activităţilor prevăzute în Metodologia privind echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.553/2011, sesiunea 2012, şi a Calendarului activităţilor prevăzute în Metodologia privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.484/2011, sesiunea 2012
5
Ordin nr. 6564 din 13/12/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Intrare in vigoare: 27/12/2011
privind aprobarea Procedurii de atribuire a denumirilor unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar
6
Ordin nr. 1668 din 09/12/2011 - Emitent: Ministerul Sănătăţii Intrare in vigoare: 12/01/2012
pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos
7
Ordin nr. 3030 din 08/12/2011 - Emitent: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Intrare in vigoare: 19/12/2011
pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă "URBAN - INCERC" Bucureşti, din coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului
8
Ordin nr. 6419 din 28/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară "Sfântul Bartolomeu" din municipiul Cluj-Napoca
9
Ordin nr. 6422 din 28/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.795/2011 pentru aprobarea componenţei nominale a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice şi pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.527/2011 privind aprobarea componenţei nominale a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare şi a conducerii grupurilor de lucru permanente ale acestuia
10
Ordin nr. 6368 din 22/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa SOS din localitatea Cisnădie
11
Ordin nr. 6296 din 15/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/12/2011
pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.612/2011 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu Program Prelungit "Castelul Piraţilor" din municipiul Piteşti
12
Ordin nr. 6276 din 10/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 23/11/2011
pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3.152/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare a cursurilor de limba română şi atestare a nivelului de cunoştinţe de limba română şi a Programei analitice
13
Ordin nr. 6281 din 10/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/11/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "industrie alimentară", calificarea profesională "tehnician controlul produselor agroalimentare" şi domeniul "agricultură", calificarea profesională "tehnician cadastru funciar - topograf", limba de predare "română", forma de învăţământ "zi" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Agricol şi de Industrie Alimentară "Vasile Adamachi" din municipiul Iaşi
14
Ordin nr. 6179 din 07/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/11/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "resurse naturale şi protecţia mediului", domeniul "agricultură", calificarea profesională "tehnician în agroturism" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Agricol "Nicolae Cornăţeanu" din municipiul Tulcea
15
Ordin nr. 6180 din 07/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/11/2011
pentru modificarea art. 1 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.818/2011 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grupul Şcolar de Management Economic şi Drept Administrativ "Virgil Madgearu" din municipiul Cluj-Napoca
16
Ordin nr. 6181 din 07/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/11/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "tehnic", domeniul "fabricarea produselor din lemn", calificarea profesională "tehnician în prelucrarea lemnului", respectiv pentru nivelul "postliceal", domeniul "fabricarea produselor din lemn", calificarea profesională "tehnician exploatări forestiere" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar "Mihail Sadoveanu" din localitatea Borca
17
Ordin nr. 6182 din 07/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/11/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "transporturi", calificarea profesională "tehnician electromecanic auto" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar Tehnic de Transporturi Căi Ferate din municipiul Iaşi
18
Ordin nr. 6183 din 07/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/11/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "resurse naturale şi protecţia mediului", domeniul "industrie alimentară", calificarea profesională "tehnician în industria alimentară", profilul "tehnic", domeniul "construcţii, instalaţii şi lucrări", calificarea profesională "tehnician în construcţii şi lucrări publice" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar "Ovid Caledoniu" din municipiul Tecuci
19
Ordin nr. 6184 din 07/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/11/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala "Sfinţii Martiri Brâncoveni" din municipiul Constanţa
20
Ordin nr. 6185 din 07/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/11/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala "Pro Ingenio" din localitatea Bragadiru
21
Ordin nr. 6234 din 07/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/11/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară "Ţara de Sus" din municipiul Vatra Dornei
22
Ordin nr. 6236 din 07/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/11/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "construcţii, instalaţii şi lucrări publice", calificările profesionale "maistru electrician în construcţii", "maistru mecanic maşini şi utilaje pentru construcţii" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar "Anghel Saligny" din municipiul Iaşi
23
Ordin nr. 6141 din 01/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 19/11/2011
privind aprobarea structurii şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Unităţii pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar
24
Ordin nr. 6143 din 01/11/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 22/11/2011
privind aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar
25
Ordin nr. 2428 din 26/10/2011 - Emitent: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Intrare in vigoare: 28/10/2011
privind modalitatea de finalizare a proiectelor depuse în cadrul apelurilor cu nr. 6, 59 "Burse doctorale" cofinanţate din Fondul Social European
26
Ordin nr. 5735 din 20/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 04/11/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării
27
Ordin nr. 230 din 18/10/2011 - Emitent: Ministerul Administraţiei şi Internelor Intrare in vigoare: 01/11/2011
privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învăţământul preuniversitar de stat
28
Ordin nr. 5703 din 18/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind implementarea Cadrului naţional al calificărilor din învăţământul superior
29
Ordin nr. 5720 din 18/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 01/11/2011
pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.433/2011 privind aprobarea listei nominale a beneficiarilor Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, pentru anul 2011
30
Ordin nr. 236 din 14/10/2011 - Emitent: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Intrare in vigoare: 13/12/2011
pentru aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 ale institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
31
Ordin nr. 5689 din 13/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 25/10/2011
pentru modificarea comisiilor de specialitate ale Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
32
Ordin nr. 5690 din 13/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 25/10/2011
pentru aprobarea Metodologiei privind dobândirea automată a calităţii de conducător de doctorat în România pentru persoanele care au obţinut această calitate în statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană
33
Ordin nr. 5691 din 13/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 27/10/2011
privind aprobarea Regulamentului de funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare în vederea evaluării tezelor de abilitare şi a modelului Cererii-tip pentru susţinerea tezei de abilitare
34
Ordin nr. 5606 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Crinul" din municipiul Oradea
35
Ordin nr. 5607 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Samuel" din localitatea Tinăud
36
Ordin nr. 5608 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Elim" din localitatea Hotar
37
Ordin nr. 5609 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Little London" din municipiul Bucureşti
38
Ordin nr. 5610 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Olga Gudynn International School" din municipiul Bucureşti
39
Ordin nr. 5611 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala "Mihai Ionescu" din municipiul Bucureşti
40
Ordin nr. 5612 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 14/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu Program Prelungit "Castelul Piraţilor" din municipiul Piteşti
41
Ordin nr. 5613 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Zori de zi" din localitatea Mogoşoaia
42
Ordin nr. 5616 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu Program Prelungit "Piticot" din municipiul Râmnicu Vâlcea
43
Ordin nr. 5617 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Goldilocks" din municipiul Miercurea-Ciuc
44
Ordin nr. 5618 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Albă ca Zăpada" din localitatea Năvodari
45
Ordin nr. 5619 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "sănătate şi asistenţă pedagogică", calificările profesionale "asistent medical de farmacie", "asistent medical generalist" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grupul Şcolar "Dimitrie Cantemir" din municipiul Iaşi
46
Ordin nr. 5623 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "servicii", domeniul "comerţ", calificarea profesională "tehnician în activităţi de comerţ" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar "Dimitrie Cantemir" din localitatea Babadag
47
Ordin nr. 5624 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "tehnic", domeniul "construcţii, instalaţii şi lucrări", calificarea profesională "tehnician instalator pentru construcţii" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar din localitatea Măcin
48
Ordin nr. 5625 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "construcţii şi instalaţii publice", calificările profesionale "maistru construcţii civile, industriale şi agricole", "maistru instalator în construcţii" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar Industrial "Toma N. Socolescu" din municipiul Ploieşti
49
Ordin nr. 5626 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "protecţia mediului", calificarea profesională "tehnician laborant pentru protecţia calităţii mediului", domeniul "industrie alimentară", calificarea profesională "tehnician în prelucrarea cărnii şi a laptelui" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul "Brad Segal" din municipiul Tulcea
50
Ordin nr. 5627 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "informatică", calificarea profesională "tehnician echipamente periferice şi birotică" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic "Henri Coandă" din municipiul Tulcea
51
Ordin nr. 5628 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "informatică", calificarea profesională "tehnician echipamente de calcul", domeniul "industrie alimentară", calificarea profesională "tehnician controlul calităţii produselor agroalimentare" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar "Miron Nicolescu" din municipiul Giurgiu
52
Ordin nr. 5629 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "transporturi", calificarea profesională "tehnician transporturi auto interne şi internaţionale" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic de Transporturi şi Telecomunicaţii "Ion I. C. Brătianu" din municipiul Satu Mare
53
Ordin nr. 5630 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "transporturi", calificarea profesională "asistent de gestiune în transporturi" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar Tehnic din municipiul Reşiţa
54
Ordin nr. 5631 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "tehnic", domeniul "mecanică", calificarea profesională "tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar Agricol din localitatea Topolog
55
Ordin nr. 5634 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "tehnic", domeniul "producţie media", calificarea profesională "tehnician operator procesare text/imagine" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar Forestier Rucăr din localitatea Rucăr
56
Ordin nr. 5635 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "agricultură", calificarea profesională "tehnician activităţi de agroturism montan" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic Agricol "Alexandru Borza" din localitatea Geoagiu
57
Ordin nr. 5636 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "servicii", domeniul "turism şi alimentaţie", calificarea profesională "tehnician în gastronomie", nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "agricultură", calificarea profesională "tehnician activităţi de agroturism montan" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar Agromontan "Romeo Constantinescu" din localitatea Vălenii de Munte
58
Ordin nr. 5637 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 16/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "minier, petrol şi gaze", calificarea profesională "maistru la extracţia, transportul, tratarea şi distribuţia gazelor" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar "Astra" din municipiul Piteşti
59
Ordin nr. 5644 din 10/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "gimnazial" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Liceul Teoretic "Omega" din municipiul Târgu Mureş
60
Ordin nr. 5552 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 10/10/2011
pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ
61
Ordin nr. 5553 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 19/10/2011
pentru aprobarea Metodologiei privind echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar
62
Ordin nr. 5554 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 19/10/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a casei corpului didactic
63
Ordin nr. 5555 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 27/10/2011
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională
64
Ordin nr. 5556 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 27/10/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare
65
Ordin nr. 5557 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 26/10/2011
privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic
66
Ordin nr. 5558 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 19/10/2011
privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar din inspectoratele şcolare
67
Ordin nr. 5559 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/10/2011
pentru aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ
68
Ordin nr. 5560 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 27/10/2011
pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013
69
Ordin nr. 5561 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 31/10/2011
pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar
70
Ordin nr. 5562 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 04/11/2011
pentru aprobarea Metodologiei privind sistemul de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile
71
Ordin nr. 5563 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 07/11/2011
privind aprobarea Condiţiilor de constituire a reţelei permanente de unităţi de învăţământ în vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic
72
Ordin nr. 5564 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 08/11/2011
privind aprobarea Metodologiei de acreditare şi evaluare periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia
73
Ordin nr. 5565 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 31/10/2011
pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar
74
Ordin nr. 5567 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 08/11/2011
pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor care oferă activitate extraşcolară
75
Ordin nr. 5568 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 04/11/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ cu program sportiv integrat
76
Ordin nr. 5569 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 03/11/2011
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar de artă
77
Ordin nr. 5570 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 08/11/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ cu program sportiv suplimentar
78
Ordin nr. 5571 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 03/11/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar alternativ
79
Ordin nr. 5572 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 09/11/2011
pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea Registrului naţional al performanţelor sportive
80
Ordin nr. 5573 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 07/11/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat
81
Ordin nr. 5574 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 04/11/2011
pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă
82
Ordin nr. 5575 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 10/11/2011
pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale
83
Ordin nr. 5576 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 01/11/2011
privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat
84
Ordin nr. 5577 din 07/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 02/11/2011
privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a centrelor de excelenţă
85
Ordin nr. 5545 din 06/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 11/10/2011
privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a claselor cu frecvenţă redusă în învăţământul preuniversitar obligatoriu
86
Ordin nr. 5546 din 06/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 11/10/2011
privind aprobarea Metodologiei pentru acordarea titlului "Profesorul anului" în învăţământul preuniversitar
87
Ordin nr. 5547 din 06/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/10/2011
privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar
88
Ordin nr. 5549 din 06/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 21/10/2011
pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional
89
Ordin nr. 5550 din 06/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/10/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar
90
Ordin nr. 5530 din 05/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 20/10/2011
privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare

Ordin nr. 5514 din 04/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 07/10/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare
92
Ordin nr. 5527 din 04/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 07/10/2011
privind aprobarea componenţei nominale a Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare şi a conducerii grupurilor de lucru permanente ale acestuia
93
Ordin nr. 5528 din 04/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 01/11/2011
privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul programului "A doua şansă" - învăţământ primar
94
Ordin nr. 5529 din 04/10/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 04/11/2011
privind aprobarea programelor şcolare pentru educaţia de bază din cadrul programului "A doua şansă" pentru învăţământul secundar inferior
95
Ordin nr. 5484 din 29/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 19/10/2011
pentru aprobarea Metodologiei privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor
96
Ordin nr. 5485 din 29/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 20/10/2011
pentru aprobarea Metodologiei privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuării stagiului practic în vederea ocupării unei funcţii didactice
97
Ordin nr. 5486 din 29/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 21/10/2011
pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar
98
Ordin nr. 5487 din 29/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/10/2011
pentru aprobarea Regulamentului privind recunoaşterea în învăţământul terţiar nonuniversitar a studiilor obţinute în cadrul învăţământului liceal - filiera tehnologică sau vocaţională
99
Ordin nr. 5488 din 29/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 19/10/2011
privind aprobarea Regulamentului-cadru pentru organizarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare
100
Ordin nr. 5489 din 29/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 19/10/2011
pentru aprobarea Metodologiei privind promovarea a 2 ani de studii într-un an şcolar în învăţământul preuniversitar
101
Ordin nr. 5483 din 28/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 01/10/2011
pentru modificarea anexelor nr. 1-3 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.224/2011 privind aprobarea programelor de studii universitare de masterat evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior
102
Ordin nr. 5436 din 21/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 05/10/2011
privind aprobarea Normelor metodologice pentru vizarea actelor de studii şi a anexelor la actele de studii emise de instituţiile de învăţământ superior din România
103
Ordin nr. 2445 din 15/09/2011 - Emitent: Ministerul Finanţelor Publice Intrare in vigoare: 01/11/2011
privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învăţământul preuniversitar de stat
104
Ordin nr. 41 din 14/09/2011 - Emitent: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pt Siguranţa Alimentelor Intrare in vigoare: 29/09/2011
pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - "Alimentaţie"
105
Ordin nr. 5356 din 12/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 26/10/2011
privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 ale institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare din coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică
106
Ordin nr. 5392 din 12/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 29/09/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Mica Academie de Arte" din municipiul Bucureşti
107
Ordin nr. 5393 din 12/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 01/10/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa de copii de pe lângă Unitatea Militară 01165 din municipiul Odorheiu Secuiesc
108
Ordin nr. 5410 din 12/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 30/09/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "tehnic", domeniul "mecanică", calificarea profesională "tehnician transporturi", nivelul "postliceal", domeniul "construcţii, instalaţii şi lucrări publice", calificările profesionale "maistru construcţii civile, industriale şi agricole", "tehnician proiectant urbanism şi amenajarea teritoriului", domeniul "transporturi", calificarea profesională "tehnician diagnostic auto", limba de predare "română", forma de învăţământ "zi" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" din municipiul Iaşi
109
Ordin nr. 2372 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Intrare in vigoare: 15/09/2011
pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism - I.N.C.D.T. Bucureşti din coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului
110
Ordin nr. 5298 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 12/01/2012
pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos
111
Ordin nr. 5336 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 30/09/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "real", specializarea "matematică-informatică", profilul "umanist", specializarea "ştiinţe sociale", limba de predare "română", forma de învăţământ "zi" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Complexul Educaţional "Lauder Reut" din municipiul Bucureşti
112
Ordin nr. 5337 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 30/09/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală "Vasile Goldiş" din municipiul Arad
113
Ordin nr. 5338 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 29/09/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Micul Prinţ" din municipiul Suceava
114
Ordin nr. 5339 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 27/09/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "tehnic", domeniul "mecanică", calificarea profesională "tehnician prelucrări la cald", domeniul "electric", calificarea profesională "tehnician electrician electronist auto", domeniul "producţie media", calificarea profesională "tehnician operator procesare text/imagine", nivelul "postliceal", domeniul "mecanică", calificarea profesională "tehnician operator maşini cu comandă numerică", din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grup Şcolar Industrial "General Magheru" din municipiul Râmnicu Vâlcea
115
Ordin nr. 5340 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 30/09/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "tehnic", domeniul "mecanică", calificarea profesională "tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii", limba de predare "română", forma de învăţământ "zi" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grup Şcolar "Brătianu" din municipiul Drăgăşani
116
Ordin nr. 5341 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 29/09/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu program normal "Prichindeii" de pe lângă UM 01788 din localitatea Lunca de Sus
117
Ordin nr. 5342 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 29/09/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "La Nouvelle Generation" din municipiul Constanţa
118
Ordin nr. 5344 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 01/10/2011
privind comasarea prin absorbţie a unităţii de învăţământ preuniversitar particular Liceul "Cronos" din Bucureşti de către unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală "Cronos" din Bucureşti
119
Ordin nr. 5346 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 11/10/2011
privind aprobarea Criteriilor generale de admitere în învăţământul postliceal
120
Ordin nr. 5349 din 07/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 20/10/2011
privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală"

Ordin nr. 5262 din 05/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 06/09/2011
privind constatarea rezultatelor clasificării universităţilor
122
Ordin nr. 5271 din 05/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 06/09/2011
privind repartizarea cifrei de şcolarizare pentru ciclul de studii universitare de master în vederea admiterii la studii în anul universitar 2011-2012
123
Ordin nr. 5272 din 05/09/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 06/09/2011
privind repartizarea cifrei de şcolarizare pentru ciclul de studii universitare de doctorat în vederea admiterii la studii în anul universitar 2011-2012
124
Ordin nr. 5248 din 31/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/10/2011
privind aplicarea Programului "A doua şansă"
125
Ordin nr. 5249 din 31/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 05/12/2011
privind aprobarea graficului de desfăşurare a examenelor de certificare a învăţământului profesional şi tehnic preuniversitar în anul şcolar 2011-2012
126
Ordin nr. 5250 din 31/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 01/10/2011
privind comasarea prin absorbţie a unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grupul Şcolar de Cooperaţie din Alba Iulia de către unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală de Afaceri din Alba Iulia
127
Ordin nr. 5224 din 30/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 31/08/2011
privind aprobarea programelor de studii universitare de masterat evaluate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior
128
Ordin nr. 5234 din 30/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 13/12/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "liceal (ciclul inferior)", domeniul "mecanică", calificarea profesională "mecanic agricol", respectiv pentru nivelul de învăţământ "liceal", profilul "tehnic", domeniul "mecanică", calificarea profesională "tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii", profilul "resurse naturale şi protecţia mediului", domeniul "industrie alimentară", calificarea profesională "tehnician în industria alimentară", domeniul "agricultură", calificarea profesională "tehnician în agricultură" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar Agricol şi Industrie Alimentară "Gaman Janos" din municipiul Sfântu Gheorghe
129
Ordin nr. 5239 din 30/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 08/09/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Bambi" din municipiul Galaţi
130
Ordin nr. 5240 din 30/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 29/09/2011
pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - "Alimentaţie"
131
Ordin nr. 5218 din 29/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 31/08/2011
privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2012
132
Ordin nr. 5219 din 29/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 31/08/2011
privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2011-2012
133
Ordin nr. 5220 din 29/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 31/08/2011
privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2012-2013
134
Ordin nr. 5222 din 29/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 31/08/2011
privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor ciclului inferior al liceului care au urmat stagiile de pregătire practică
135
Ordin nr. 4866 din 17/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 05/09/2011
pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală
136
Ordin nr. 4864 din 16/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 18/08/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, a statului de funcţii şi a organigramei Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării
137
Ordin nr. 4865 din 16/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 25/08/2011
privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea obligaţiei didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ, unităţile conexe, precum şi a personalului de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi a personalului didactic din casele corpului didactic
138
Ordin nr. 4860 din 12/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 23/08/2011
pentru modificarea Metodologiei privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.616/2010
139
Ordin nr. 2302 din 10/08/2011 - Emitent: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Intrare in vigoare: 29/09/2011
pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - "Alimentaţie"
140
Ordin nr. 4811 din 10/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 08/09/2011
pentru modificarea art. 1 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.590/2010 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Grup Şcolar "Puskas Tivadar" din municipiul Sfântu Gheorghe
141
Ordin nr. 4813 din 10/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/08/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "informatică", calificarea profesională "administrator reţele locale şi de telecomunicaţii" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii "Gheorghe Airinei" din municipiul Bucureşti
142
Ordin nr. 4814 din 10/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/08/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "primar" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Primară "Olga Gudynn" din localitatea Voluntari
143
Ordin nr. 4815 din 10/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/08/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Disney" din municipiul Sibiu
144
Ordin nr. 4816 din 10/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/08/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "electronică automatizări", calificarea profesională "tehnician electronist electronică industrială" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Colegiul Tehnic "George Bariţiu" din municipiul Baia Mare
145
Ordin nr. 4817 din 10/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/08/2011
privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ "postliceal", domeniul "industrie alimentară", calificarea profesională "tehnician controlul calităţii produselor agroalimentare", domeniul "estetica şi igiena corpului omenesc", calificările profesionale "stilist", "cosmetician" şi domeniul "servicii", calificarea profesională "tehnician în activităţi de secretariat" din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar de stat Grupul Şcolar "Constantin Brâncuşi" din municipiul Sfântu Gheorghe
146
Ordin nr. 4818 din 10/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/08/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grupul Şcolar de Management Economic şi Drept Administrativ "Virgil Madgearu" din municipiul Cluj-Napoca
147
Ordin nr. 4819 din 10/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 22/08/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa "Anna Maria" din localitatea Târgu Ocna
148
Ordin nr. 4847 din 10/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 07/09/2011
privind aprobarea Metodologiei pentru desfăşurarea concursului de rezidenţiat pe loc şi pe post în medicină, medicină dentară şi farmacie, sesiunea 20 noiembrie 2011
149
Ordin nr. 4786 din 09/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 11/08/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior
150
Ordin nr. 4719 din 03/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/08/2011
privind arondarea pe centre universitare de pregătire a unităţilor sanitare publice pentru care se organizează rezidenţiat pe post

Ordin nr. 4778 din 03/08/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 24/08/2011
privind aprobarea Listei criteriilor şi pragurilor critice pentru desemnarea infrastructurilor critice aferente sectorului sănătate
152
Ordin nr. 965 din 01/08/2011 - Emitent: Ministerul Sănătăţii Intrare in vigoare: 24/08/2011
privind aprobarea Listei criteriilor şi pragurilor critice pentru desemnarea infrastructurilor critice aferente sectorului sănătate
153
Ordin nr. 1158 din 29/07/2011 - Emitent: Ministerul Sănătăţii Intrare in vigoare: 24/08/2011
privind arondarea pe centre universitare de pregătire a unităţilor sanitare publice pentru care se organizează rezidenţiat pe post
154
Ordin nr. 1225 din 29/07/2011 - Emitent: Ministerul Sănătăţii Intrare in vigoare: 05/09/2011
pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală
155
Ordin nr. 1226 din 29/07/2011 - Emitent: Ministerul Sănătăţii Intrare in vigoare: 07/09/2011
privind aprobarea Metodologiei pentru desfăşurarea concursului de rezidenţiat pe loc şi pe post în medicină, medicină dentară şi farmacie, sesiunea 20 noiembrie 2011
156
Ordin nr. 4692 din 29/07/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 29/07/2011
privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniile ştiinţifice aferente panelului pe domenii fundamentale P5 - Arte şi ştiinţe umaniste din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
157
Ordin nr. 4691 din 26/07/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 28/07/2011
privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniile ştiinţifice aferente panelului pe domenii fundamentale P4 - Ştiinţe sociale din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
158
Ordin nr. 180 din 21/07/2011 - Emitent: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Intrare in vigoare: 29/09/2011
pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - "Alimentaţie"
159
Ordin nr. 4660 din 20/07/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 21/07/2011
pentru modificarea şi completarea Metodologiei privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.616/2010
160
Ordin nr. 4661 din 20/07/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 21/07/2011
pentru modificarea şi completarea Calendarului mişcării personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2011-2012, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.615/2010
161
Ordin nr. 4677 din 20/07/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 10/08/2011
pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.433/2011 privind aprobarea listei nominale a beneficiarilor Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, pentru anul 2011
162
Ordin nr. 4581 din 13/07/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 01/08/2011
privind aprobarea înfiinţării Centrului Naţional Universitar de Excelenţă Târgu Mureş pentru pregătirea elevelor/studentelor la disciplina sportivă volei
163
Ordin nr. 4587 din 13/07/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 27/07/2011
privind aprobarea criteriilor sectoriale şi a pragurilor critice aferente în scopul identificării infrastructurilor critice naţionale din sectorul Spaţiu şi cercetare
164
Ordin nr. 4576 din 11/07/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 01/11/2011
privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învăţământul preuniversitar de stat
165
Ordin nr. 4556 din 06/07/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 29/07/2011
privind modificarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.927/2010 pentru aprobarea Metodologiei Proiectului Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească în unităţi de învăţământ din state membre ale Uniunii Europene şi instrumentele de lucru
166
Ordin nr. 4496 din 29/06/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 17/08/2011
pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - "Industria chimică şi nucleară"
167
Ordin nr. 2002 din 23/06/2011 - Emitent: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Intrare in vigoare: 07/09/2011
privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 pentru institutele naţionale de cercetare-dezvoltare aflate sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
168
Ordin nr. 4478 din 23/06/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 27/06/2011
privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare, pentru domeniile ştiinţifice aferente panelurilor pe domenii fundamentale P1 - Matematică şi ştiinţe ale naturii, P2 - Ştiinţe inginereşti şi P3 - Ştiinţe biomedicale din cadrul Consiliului Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
169
Ordin nr. 74 din 22/06/2011 - Emitent: Secretariatul de Stat pt. Probl. Revoluţionarilor din Decembrie 1989 Intrare in vigoare: 25/07/2011
privind aprobarea Protocolului încheiat între Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret privind trimiterea în tabere de odihnă a copiilor urmaşi ai eroilor martiri, precum şi a celor cu părinţi care deţin certificate doveditoare ale calităţii de revoluţionar eliberate în baza prevederilor Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004
170
Ordin nr. 4433 din 15/06/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 06/07/2011
privind aprobarea listei nominale a beneficiarilor Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, pentru anul 2011
171
Ordin nr. 46 din 06/06/2011 - Emitent: Ministerul Apărării Naţionale Intrare in vigoare: 29/11/2011
privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
172
Ordin nr. 1177 din 06/06/2011 - Emitent: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Intrare in vigoare: 17/08/2011
pentru stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente sectorului ICN - infrastructură critică naţională - "Industria chimică şi nucleară"
173
Ordin nr. 4380 din 06/06/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 29/11/2011
privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
174
Ordin nr. 4390 din 06/06/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 15/06/2011
privind constituirea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior
175
Ordin nr. 10201 din 01/06/2011 - Emitent: Serviciul Român de Informaţii Intrare in vigoare: 29/11/2011
privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
176
Ordin nr. 149 din 30/05/2011 - Emitent: Serviciul de Informaţii Externe Intrare in vigoare: 29/11/2011
privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
177
Ordin nr. 4345 din 30/05/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 03/06/2011
privind modificarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2011
178
Ordin nr. 265 din 24/05/2011 - Emitent: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Intrare in vigoare: 29/11/2011
privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
179
Ordin nr. 4285 din 24/05/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 01/06/2011
privind repartizarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul universitar de licenţă în vederea admiterii la studii în anul universitar 2011-2012
180
Ordin nr. 4292 din 24/05/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 14/06/2011
privind structura anului şcolar 2011-2012
Ordin nr. 610 din 19/05/2011 - Emitent: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Intrare in vigoare: 29/11/2011
privind stabilirea criteriilor sectoriale şi pragurilor critice aferente pentru identificarea infrastructurilor critice naţionale din sectorul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
182
Ordin nr. 4087 din 22/04/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 04/05/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Dezvoltare şi Inovare
183
Ordin nr. 4088 din 22/04/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 04/05/2011
privind aprobarea componenţei nominale a Consiliului Naţional pentru Dezvoltare şi Inovare
184
Ordin nr. 4089 din 22/04/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 29/04/2011
privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor de specialitate ale panelului 4 - Ştiinţe sociale din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
185
Ordin nr. 4070 din 21/04/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 22/04/2011
pentru modificarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.034/2010 privind structura anului şcolar 2010-2011
186
Ordin nr. 4061 din 15/04/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 05/05/2011
privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat pentru anul universitar 2011-2012
187
Ordin nr. 4062 din 15/04/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 03/05/2011
privind metodologia-cadru de organizare a referendumului la nivel de universităţi pentru alegerea modalităţii de desemnare a rectorului
188
Ordin nr. 4033 din 12/04/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 05/05/2011
privind metodologia-cadru de organizare a examenelor de finalizare a studiilor în învăţământul superior - examene de absolvire, licenţă, diplomă, selecţie, disertaţie
189
Ordin nr. 518 din 11/04/2011 - Emitent: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale Intrare in vigoare: 21/04/2011
pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti
190
Ordin nr. 4016 din 06/04/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 29/04/2011
pentru completarea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.839/2004 privind criteriile specifice şi metodologia de acordare a sprijinului financiar în cadrul Programului naţional de protecţie socială "Bani de liceu"
191
Ordin nr. 3991 din 31/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 06/04/2011
privind sesiunea specială de bacalaureat 2011 pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile naţionale lărgite ce se pregătesc pentru olimpiadele şi concursurile internaţionale
192
Ordin nr. 3989 din 29/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 07/04/2011
privind completarea Nomenclatorului calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare
193
Ordin nr. 3982 din 28/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 05/04/2011
privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor de specialitate ale panelului 2 - Ştiinţe inginereşti din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
194
Ordin nr. 3983 din 28/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 04/04/2011
privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor de specialitate ale panelului 3 - Ştiinţe biomedicale din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
195
Ordin nr. 3980 din 25/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 30/03/2011
privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor de specialitate ale panelului 1 - Matematică şi ştiinţe ale naturii din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
196
Ordin nr. 3931 din 17/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 18/03/2011
privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor de specialitate ale panelului 5 - Arte şi ştiinţe umaniste din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
197
Ordin nr. 3888 din 10/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 18/03/2011
pentru aprobarea Normelor procedurale interne privind achiziţia publică de servicii hoteliere, campinguri şi alte tipuri de cazare decât cea hotelieră şi a serviciilor de restaurant şi de servire a mâncării, pentru activităţile organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
198
Ordin nr. 3890 din 10/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 31/03/2011
privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale
199
Ordin nr. 3891 din 10/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 30/03/2011
privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Postliceală Sanitară "Carol Davila" din municipiul Târgovişte
200
Ordin nr. 1719 din 03/03/2011 - Emitent: Ministerul Finanţelor Publice Intrare in vigoare: 14/03/2011
privind modificarea anexei la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plăţii salariilor la instituţiile publice
201
Ordin nr. 1062 din 01/03/2011 - Emitent: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Intrare in vigoare: 07/04/2011
privind completarea Nomenclatorului calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare
202
Ordin nr. 3794 din 01/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 02/03/2011
privind înfiinţarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, precum şi pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia
203
Ordin nr. 3795 din 01/03/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 02/03/2011
pentru aprobarea componenţei nominale a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice
204
Ordin nr. 3753 din 09/02/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 09/02/2011
privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ
205
Ordin nr. 3759 din 09/02/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 23/02/2011
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi a structurii acestuia
206
Ordin nr. 3760 din 09/02/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 23/02/2011
privind aprobarea componenţei nominale a Consiliului general al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
207
Ordin nr. 3761 din 09/02/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 23/02/2011
privind aprobarea componenţei nominale a panelurilor pe domenii fundamentale ale Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
208
Ordin nr. 3646 din 04/02/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 18/07/2011
privind aprobarea programelor şcolare pentru stagiile de pregătire practică în vederea dobândirii unei calificări profesionale de nivel 2
209
Ordin nr. 3641 din 03/02/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 14/03/2011
privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a-a XII-a, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul ortodox, specializarea ghid turism religios
210
Ordin nr. 3643 din 03/02/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 23/02/2011
privind înfiinţarea Centrului Naţional de Excelenţă Blaj pentru pregătirea elevelor la disciplina sportivă volei şi pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia
211
Ordin nr. 3184 din 26/01/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 09/02/2011
pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar 2011
212
Ordin nr. 3151 din 25/01/2011 - Emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Intrare in vigoare: 18/02/2011
privind aprobarea programelor de religie reformată pentru susţinerea examenului de definitivare în învăţământ şi a gradului didactic II

Argumente pentru unificarea profesiilor de avocat si consilier juridic

2012-01-21T11:31:00.001+02:00

Propun, sunt de acord si sutin unificarea celor doua profesii liberale, aducind urmatoarele argumente exprimate de mine intr-o discutie polemica purtata pe avocatnet.ro cu o colega avocat, raspuns pe care il constitui intr-o petitie adresata atat Parlamentului si Ministerului Justitiei cat si Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici, UNBR si tuturor avocatilor si consilierilor juridici din Romania si nu in ultimul rand, dezbaterii de catre adevaratii si primii beneficiari ai serviciilor de asistenta si consiliere juridica, cetatenii Romaniei.

Incercind sa inteleg ceea ce usor...pleonastic ("eu personal") d-na avocat nu intelegea, ii voi raspunde tot cu unele ...neintelegeri (cu intentia de a polemiza in sensul constructiv). In concluzie, nu inteleg:

1. De ce o profesie liberala ca avocatura este tentata sa impuna unei alte profesii ce ar trebui sa fie la fel de liberala (cea de consilier juridic), o restrangere a acestui liberalism, pentru obtinerea exclusivitatii exercitarii asistentei juridice a persoanelor fizice?! Este greu de inteles de ce si pe care temeiuri legale, morale si de pregatire, printr-o lege specifica unei profesii (avocaturii), se vrea impunerea unei restrangeri a exercitarii unei alte profesii (cea de consilier juridic), cu legea ei specifica de organizare si exercitare.

2. De ce un profesionist (consilierul juridic) ce are prin lege, dreptul sa desfasoare aceleasi activitati de asistenta, reprezentare si consiliere juridica identice cu ale avocatului in ceea ce priveste persoana juridica (care in esenta ei este constituita atat legal cat si organizational si functional din persoane fizice), nu poate avea exact aceleasi drepturi si in cazul reprezentarii persoanei fizice, atata timp cat problemele juridice ce fac obiectul acestei manifestari a profesionalismului, sunt de foarte multe ori mai complexe in cazul persoanelor juridice si le pot oricand include si pe cele specifice unei persoane fizice?!. De altfel, evaluarea profesionalismului real se poate face numai in cadrul manifestarii lui concrete, iar nu pe baza unei incadrari arbitrare a celui ce-l manifesta intr-o categorie de varsta, sex, nationalitate sau denumire profesionala.

Este foarte greu de inteles de ce avocatii isi pot atribui prin lege proprie dreptul de a asista si reprezenta persoane juridice dar vor sa impuna consilierilor juridici, culmea, tot prin legea avocaturii, restrangerea dreptului de a asista si reprezenta persoane fizice!?! Sunt convins ca in ambele profesii juridice exista diferite grade si trepte de competenta. In aceeasi masura, atata timp cat avocatul nu este obligat sa dea un examen de intrare in UCCJ pentru reprezentarea unei persoane juridice, nu vad de ce consilierul juridic ar trebui sa sustina un examen de intrare in barou pentru a putea reprezenta persoane fizice (pe care, de altfel, in foarte multe situatii din cadrul spetelor ce fac obiectul sau de activitate legala, oricum le asista si le reprezinta legal!).

3. "Atitudinea celor cu vechime" dintre avocatii care lupta de fapt pentru o restrangere a concurentei, uitind ca atunci cand au intrat chiar dansii in avocatura, intrarea se facea fara concurs sau examen, fie pe baza unei simple repartitii (in cadrul careia, fara sa vreau sa devin rautacios, avocatura era printre ultimele alegeri, dupa magistratura/procurori, judecatori si chiar dupa consilierii juridici din instiutiile de stat importante), fie printr-o simpla optiune de inscriere.

4. Cum de (numai) unii dintre avocatii ce se fac acum ca nu inteleg ca sunt numai luptatori in scopul mentinerii unei "caste" (de foarte multe ori familiale), nu-si dau seama ca de fapt ingradesc o libera concurenta, iar daca prin ipoteza, ar fi nevoiti sa sustina un examen de intrare in profesia de consilier juridic pentru a putea asista persoane juridice, multi dintre dansii, ar putea sa nu-l treaca!? Mai ales daca examenul ar fi organizat de niste consilieri juridici la fel de dornici de lipsa concurentei!

Pentru a fi scutiti de aceasta grija, domnii in cauza, nu numai ca si-au asigurat prin lege aceasta liniste, dar incearca sa si-o asigure exclusiv!

Urmarea cea mai directa si care priveste insusi liberul acces la justitie al oricarui cetatean a acestui mod de actiune, il reprezinta cresterea onorariilor si tarifelor serviciilor de asistenta si consiliere juridica, prin ingradirea liberei concurente.

5. Cum poate un consilier juridic definitiv (cu 5 ani vechime de ex.) sa puna concluzii la instantele de orice grad din Romania, de cele mai multe ori competent si chiar performant, uneori castigind procese in care se afla in competitie chiar cu mari case de avocatura, sa fie obligat, daca ar vrea sa intre in avocatura, ca doi ani sa nu poata pune concluzii decat la judecatorii!?!?

6. De ce CEDO accepta reprezentarea persoanelor fizice de catre consileri juridici, iar in alte tari cele doua profesii sunt unificate!?!

7. De ce oameni cu aceeasi pregatire si activitate aproape identica trebuie discriminati prin prevederi legale diferite si impuse in functie de... "puterea de convingere" a oamenilor si lobby-urilor interesate!?!

8. In sfarsit (dar nu in ultimul rand si nici exhaustiv), de ce solidaritatea bazata pe echitate juridica si sociala, pe dreptate, pe pregatire si profesionalism (membrii celor doua profesii au fost colegi de grupe in facultate si cei care au puterea, recunosc si faptul ca nu apartenenta la una sau alta dintre profesii ii califica si ierarhizeaza in mod real) nu poate invinge solidaritatea de interese materiale si de caste familiale!?!

Supun atentiei forurilor mentionate la inceputul acestei petitii, analiza atenta a celor exprimate, rugindu-le sa aiba in vedere, mai presus de orice, interesele oamenilor ce cu sacrificii enorme isi permit sa aiba angajeze un avocat, iar de multe ori, acesta poate fi mai "competent" numai pentru ca a intrat in avocatura pe vremea cand se intra fara niciun examen, timp in care, consilieri juridici mult mai bine pregatiti nu-i pot ajuta, numai pentru ca nu au completat corect o grila de raspunsuri in cadrul unui examen in care, atat intrebarile sunt irelevante cat si raspunsurile sunt interpretabile. Sunt convins ca multi dintre cei aflati deja in barou, nu ar putea trece acest gen de exame, desi sunt convins ca sunt extrem de competenti.

Ceea ce vreau sa aduc in atentie este tentatia scaparii intentionate din vedere a interesului cetateanului asupra liberului acces la serviciile competente ale unui consilier juridic, tocmai pe temeiul invocarii false a unei competente extrem de relativ probate printr-un examen, de orice nivel de complexitate ar fi el. Niciodata un asemenea examen nu va putea dovedi competenta cuiva mai mult decat manifestarea acestei competente in cadrul exercitarii ei concrete, prin activitatea dsfasurata (de consilier juridic sau de avocat).

Nici incercarea ingradirii accesului la asistenta juridica a persoanelor fizice de catre consilierul juridic nu este decat o grava si arbitrara incalcare a dreptului de exercitare a competentelor si cunostintelor profesionale a unei categorii profesionale ce-si dovedeste aceasta competenta prin exercitarea zilnica a profesiei. Este evident ca nicio institutie sau firma de orice tip din Romania sau de oriunde, nu ar plati un consilier juridic ineficient si incompetent. Ori, chiar in cadrul institutiilor si firmelor pe care le reprezinta, consilierul juridic reprezinta legal, in fata tuturor autoritatilor si instantelor, toate personele fizice ce constituie organele si persoanele de conducere ale acelor institutii si firme, precum si simpli angajati (vedeti situatia partii responsaile civilmente sau a partii civile din multe procese penale).

Sunt convins ca ma fac purtatorul de cuvant al majoritatii cetatenilor ce au nevoie de asistenta si reprezentare juridica (puteti supune in acest sens dezbaterii pe orice forum de tip avocatnet.ro, legalnet.ro etc. propunerea supusa discutiei, iar simplii utilizatori si nu numai, vor fi de acord cu ea), a tuturor consilierilor juridici, dar si multora dintre avocatii competenti, corecti si onesti care fac cinste profesiei lor si care decid dezinteresat material asupra acestei propuneri de unificare (conditii cumulative). De altfel, niciun avocat cu adevarat profesionist nu va avea nimic de pierdut, iar cei mai putin competenti vor avea de castigat un plus de munca in invingerea propriilor puncte slabe.

Cu incredere in intelepciunea celor ce trebuie sa decida in favoarea acelora ce au nevoie cu adevarat de justitie (la justitie omul apeleaza intr-un mod similar cu modul in care apeleaza la medic), cu intreg respectul cuvenit tuturor celor cu adevarat competenti, indiferent de profesie si cu colegialitate dezinteresata tuturor celor ce iubesc dreptul, justitia si mai ales dreptatea.

C.j. Adrian Viorel ZAHARIA

Sursa http://www.petitieonline.ro/petitie/argumente_pentru_unificarea_profesiilor_de_avocat_si_consilier_juridic-p23575051.html

Daca doriti ca si alte persoane sa afle despre aceasta petitie, le puteti trimite

urmatorul link: http://www.petitieonline.ro/petitie/23575051

L.D.I.C.A.R., Filiala teritoriala Deva

2012-01-16T20:52:00.008+02:00

                                                      L I G A D R E P T A T I I

                                   IMPOTRIVA CORUPTIEI SI ABUZURILOR DIN ROMANIA

                                               (Luptă pentru apărarea drepturilor omului)

                                                      http://lugoj-ldicar.blogspot.com/

Scopul declarat: lupta pentru apărarea drepturilor omului, analizarea abuzurilor şi nedreptăţilor de orice natură, urmărirea respectării legislaţiei în vigoare, depistarea şi stoparea fenomenelor de corupţie şi a altor forme de natură destabilizatoare.

Programul de audiențe al Filialei municipale Deva: in fiecare vineri intre orele 17.00-18.00

Locație: Deva, B-dul Iuliu Maniu, Bl. L2, parter (vis-a-vis pizeria Venetia) S.C. Stability Insurance S.R.L.

Contact :

TOT ROMULUS- Presedinte Centru zonal Transilvania
NISTOR ION- Presedinte Filiala teritoriala Deva, e-mail inistor@gmail.com
PARAU ION CALIN - Secretar Filiala teritoriala Deva, calinionparau@yahoo.com

Adevarul despre pensiile militarilor(2)

2012-01-13T07:52:00.003+02:00

CE NU A INTELES CURTEA CONSTITUTIONALA, SI NU NUMAI EI, REFERITOR LA PENSIILE MILITARILOR?

La afirmatia Curtii Constitutionale a Romaniei facuta in cadrul Deciziei Nr.871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial nr.433 din 28.06.2010 (dar si in alte decizii) „Curtea începe prin a constata că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială”, m-am asteptat la reactii si luarii de pozitie din partea specialistilor in finante, care sa lamureasca aceasta problema. Am constatat ca nu se doreste acest lucru si voi incerca sa lamuresc aceasta problema ca militar in rezerva, ca transmisionist si ca om care am lucrat mai mult de 7 ani la coordonarea elaborarii actelor normative specifice Armatei in cadrul Comisiei Superioare pentru Regulamente.

Voi incepe prin a prezenta afirmatii, cu care suntem de acord, prevazute in diferite acte oficiale.

Tot Curtea Constitutionala, cand avea alta compunere si avea un oarecare respect pentru lege, afirma in Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 72 din 18.02.2000 ca: ,,dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare şi ordinii publice – armata, poliţia şi serviciile speciale”, ... „instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu , ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii”, ...

„Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator magistratilor si cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept” ...

„ ... faţă de asemănările subliniate anterior între situaţia cadrelor militare şi cea a magistraţilor, avându-se în vedere şi caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o raţiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraţilor faţă de cadrele militare permanente ...”, ...

„Constatând că aceste elemente care diferenţiază regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.”.

Fata de aceste afirmatii am fost si suntem cu totii de acord, pentru ca si militarii si magistratii au cele mai restrictive statute, cu toate ca militarii sunt supusi unor restrictii cu mult mai mari. Si ca argument al acestei afirmatii stau marturie multitudinea de regulamente si ordine militare care trebuie respectate, activitatea mult mai periculoasa a militarului si nu in ultimul rand afirmatiile din Constitutia Romaniei si Codul Muncii, unde activitatea militara este asemuita muncii fortate: „la art. 42 alin. (1) din Constituitia Romaniei si art. 4 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 se precizeaza ca „Munca fortata este interzisa” in timp ce la alin. (2) din acelasi articol al Constituitiei Romaniei se specifica: „Nu constituie munca fortata: a) activitatile pentru indeplinirea indatoririlor militare, precum si cele desfasurate potrivit legii, in locul acestora, din motive religioase sau de constiinta;”.

Deci din punct de vedere al dreptului la pensie de serviciu cred ca am limpezit cat de cat lucrurile, militarii si magistratii au dreptul la pensii de serviciu. Militarii au avut pensie de serviciu, platita de stat si reglementat prin lege speciala inca de la 1830, in timp ce magistratii au dobandit-o ulterior, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curtii Constitutionale, ei solicitand pensie de serviciu ca si militarii.

Dar Curtea Constitutionala, schimbandu-si componenta, uita de jurisprudenta sa, uita de egalitatea de tratament juridic in domeniul pensiilor dintre militari si magistrati, si in Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 433 din 28.06.2010 arata ca ”Ar fi inadmisibil ca, practic, cel asimilat să beneficieze în continuare de cuantumul pensiei de serviciu al celui la care a fost asimilat, în condiţiile în care acesta din urmă nu mai beneficiază de acelaşi cuantum sau natură a pensiei, ci a intrat în sfera sistemului general de pensionare.”, netinand cont de aprecierile din Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 si nici de cele din Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, unde arata ca “principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite” .

Dar sa vedem cum stam cu cele doua parti si cum sa le potrivim in acest joc al vietii si intereselor.

Militarul s-a supus prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare care la art. 8 prevede indatoriri, la art. 9-27 drepturi (dreptul la solda lunara art. 9 lit. a) si dreptul la pensie militara de stat art. 11 alin. (1) - dreptul la pensie in acest moment a fost abrogat de Legea nr. 263/2010), la art. 28-31 interzicerea sau restrangerea unor drepturi si libertati, la art. 32-35 recompense si sanctiuni etc. Aceasta lege, conform prevederilor ei, acorda cadrelor militare in activitate pentru activitatea depusa o solda lunara precum si o pensie militara de stat (a se vedea si formularea din dreapata sus din decizia de pensie emisa in baza Legii nr. 164/2001 „PENSIE DE SERVICIU PENTRU ACTIVITATEA DEPUSA” si nu pentru cotizatia cu care s-a contribuit), potrivit legii, la trecerea in rezerva sau retragere. Deci, pensia militara este strict legata de indeplinirea serviciului militar si nu de plata unei anumite contributii, aceasta fiind conditia pentru obtinerea pensiei militare de stat. Cu alte cuvinte cetateanul (statul) cand se duce sa cumpere o marfa sau sa faca un credit (respectiv statul sa primeasca munca militarului de a apara tara) plateste un aconto (statul plateste militarului cat timp este in activitate o solda lunara, reglementata de legislatia in vigoare la aceea data – care este prima parte a intelegerii) urmand sa plateasca in rate lunare restul datoriei pentru achitarea marfii primite (respectiv statul trebuie sa achite a doua parte a marfii primite, prin achitarea in rate lunare a pensiei militare de stat, reglementata de legislatia in vigoare la aceea data). Deci conditia ca militarul sa primeasca pensie militara de stat a fost sa indeplinesca serviciul militar, sa desfasoare o anumita activitate si nu sa achite o anumita contributie pentru pensie. Acest lucru este valabil in toate statele lumii, nu numai ale Uniunii Europene.

In momentul trecerii militarului in rezerva si acordarii pensiei militare de stat obligatiile militarului fata de tara erau incheiate si nu se mai putea reveni asupra lor, urmand ca statul sa se achite de obligatia lui, pe care el si-a stabilit-o conform legii si deciziei de pensie militara de stat. Este normal ca atunci cand militarul si-a indeplinit partea de contract cu tara si tara trebuie sa se achite si de cealalta parte a ei de contract fata de militar, asa cum a fost stabilita prin decizia de pensie (oare exista cineva care atunci cand dupa ce a achizitionat o marfa si a folosit-o, atunci cand trebuie sa-si achite datoria prin rate, poate sa spuna ca nu mai vrea sau nu mai poate sau sa plateasca mai putin decat s-a stabilit la incheierea tranzactiei? Asa cum vrea statul acum, cu noi militarii?). Banuiesc ca nu a priceput Curtea Constitutionala cum sta cu cele doua parti referitoare la veniturile militarului si a facut o paralela cu pensiile magistratilor si a celorlati care au primit pensii de serviciu (pensii speciale) pe care le-a considerat ca fiind formata din doua parti pensia contributivă şi un supliment din partea statului. La militar este alta situatie si s-a facut o mare confuzie, remuneratia militarului pentru activitatea depusa se compune din doua parti, asa cum prevede Legea nr. 80/1995, solda lunara pe timpul cat este activ si pensia militara de stat (careia putea sa-i spuna foarte simplu renta militara, pentru a nu se crea confuzii cu pensia), platibila lunar, pe timpul cat este in rezerva si retragere. Din aceasta cauza pensia militarului este un drept castigat.

Ganditi-va cat ar trebui sa plateasca statul roman, lunar, unui mercenar ca sa indeplineasca atributiile pe care le face militarul roman? Va asigur ca ar trebui sa plateasca triplu. Dar ar putea sa aiba surpriza ca atunci cand ar trebui sa-si puna viata in pericol, intr-o situatie foarte dificila, cand tara este atacata de forte superioare din punct de vedere numeric si al dotarii, acestia sa fuga cat mai repede si cat mai departe, caci nu ii leaga nimic de Romania si bani pot castiga oriunde fara a-si pune viata in pericol.

Celelalte categorii socio-profesionale, care s-au supus Legii nr. 53/2003 Codul muncii, nu aveau prevazut dreptul de a beneficia de pensie la iesirea din activitate, la o anumita varsta. Acest lucru nu era si nu este prevazut nici in contractul colectiv de munca si nici in contractul individual de munca. Singurul act normativ unde era prevazut acest drept la pensie era in Legea privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (care era la acel moment Legea nr. 19/2000). Dar dreptul de a beneficia de pensie sau alte drepturi de asigurari sociale il aveau numai cei care plateau contributii la bugetul de asigurari sociale.

Persoanele care nu au platit contributii la bugetul de asigurari sociale si nu se puteau intretine datorita varstei inaintate sau anumitor afectiuni beneficiau de ajutoare de stat, acordate dupa alta lege si care nu sunt in categoria pensiilor.

In concluzie, militarii nu puteau fi asemanati nici cu cei care nu au muncit si nici cu cei care supus Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, aceasta fiind o mare eroare si ce este mai dureros este ca ea este facuta de cei mai buni juristi ai tarii. Atunci ce sa te astepti de la cei mai mici ca ei? Ce au invatat de la acestia?

Este o regula din batrani, ca atunci cand nu stapanesti un domeniu de activitate sa nu faci aprecieri de valoare sau sa iei masuri care ar afecta viata unor oameni fie chiar si unui singur om. Din aceasta cauza se angajeaza consilieri pe diferite probleme.

Eu nu sunt specialist in finante dar pot sa am o parere pe care specialistii in domeniu pot sa o confirme sau sa o infirme.

Cititi si dati mai departe sa vada cat mai multi oameni cum si-a batut joc de militari Presedintele, Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala.

Suntem singurul stat european care a recalculat pensiile militare si singurul stat care prin modul de calcul al pensiei militarilor am rasturnat ierarhia militara, din punct de vedere al cuantumului pensiilor cu consecinte negative asupra moralului militarilor in rezerva, cei chemati sa apere tara la nevoie. Aceasta este grija pentru intarirea capacitatii de aparare a tarii a celor care conduc acum tara, considerand ca presa care ii critica pentru greselile care le fac este mai periculoasa pentru capacitatea de aparare a tarii. Dupa felul in care ne conduc acesti „strategi”, dupa cum actioneaza, se pare ca pentru intarirea capacitaii de aparare a tarii nu este importanta exploatarea rationala a bogatiilor tarii, dezvoltarea industriei, a agriculturii, a transporturilor, a economiei in general, perfectionarea si modernizarea educatiei, a culturii, precum si pregatirea rezervei fortelor armate ci considera necesara si suficienta apartenenta la alianta NATO. Este si asta o modalitate de a-ti afirma competenta in acest domeniu al strategiei militare.

INTOCMIT

25.01.2012

Col. (r) Victor COLTESCU

PENSIILE MILITARILOR SA REDEVINA PENSII MILITARE DE STAT !

1. De ce sunt umilite cadrele armatei? ce se urmareste prin aceasta?

2. Cine are interes sa loveasca prestigiul si pozitia in societate a armatei?

3. De ce nu sunt respectate legile din romania?

4. Cine, in fata cui, cum si cand raspund cei ce incalca legile din romania?

5. Ce efecte au masurile luate cu incalcarea legislatiei si in cat timp vor fi remediate aceste efecte?

6. De ce sunt atatate categoriile socio-profesionale unele impotriva altora cand in conditii de criza ar trebui sa se lupte pentru cresterea unitatii poporului?

Iata cateva intrebari pe care si le pune orice om de buna credinta si care doreste binele Romaniei. Dar in continuare voi incerca sa analizez de ce s-au recalculat pensiile militarilor prin trecerea acestora de la sistemul pensiilor militare de stat (pensii de serviciu) in sistemul public de pensii. Daca ceea ce s-a declarat a fost realizat sau a fost numai motivul pentru ca sa se faca recalcularea.

De la inceput trebuie sa precizez ca Romania poate intra in Cartea Recordurilor fiind primul stat din lume care a trecut la recalcularea pensiilor militarilor, trecerea acestora in sistemul public de pensii, calculate pe baza unor punctaje si dependente de punctul de pensie si culmea ironiei fara nici o reactie ferma si pe masura, la timpul potrivit, din partea cadrelor militare active si in rezerva. Toate reactiile au fost tardive, slabe (li s-a dat impresia celor de la putere ca se poate si asa si se poate accepta orice), cand raul era deja facut.

Dar sa incepem cu inceputul si sa vedem ce s-a facut si cum, ce acte normative s-au incalcat.

Constitutia Romaniei/2003 prevede la art. 1 alin. (5) ca „respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Aceasta obligatie este pentru toti cetatenii romani. Tot Constitutia Romaniei/2003 la art. 16 alin. (2) precizeaza ca „Nimeni nu este mai presus de lege”. Spre deosebire de ceilalti cetateni ai Romaniei, parlamentarii (art. 70 alin. (1) din Constitutie), Presedintele Romaniei (art. 82 alin. (2) din Constitutie), membrii Guvernului(art. 104 alin. (1) din Constitutie), judecatorii (art. 34 alin. (1) din Legea nr. 303/2004) si militarii (art. 8 din Legea nr. 46/1996) depun un juramant prin care se obliga sa respecte Constituţia şi legile ţării.

Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, lege care sta la baza elaborarii actelor normative ale tarii, document de capatai in acest domeniu, prevede la art. 6 alin. (1) ca in proiectul de act normativ „Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte”. Pentru a se lamuri mai bine aceasta armonizare cu legislatia comunitara, actualii guvernanti modifica aceasta lege prin Legea nr. 29/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2000 care la art. I pct. 5 modifica art. 22 alin. (1) astfel: „Solutiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie sa aiba in vedere reglementarile in materie ale Uniunii Europene, asigurand compatibilitate cu acestea.”

In conditiile in care toate statele europene, si nu numai, reglementeaza pensiile militarilor prin legi separate sau capitole separate de ceilalti cetateni si pensiile se stabilesc ca procente din ultimul venit sau veniturile din ultimele 3/6 luni, se platesc din bugetul de stat etc. cum poti sa spui ca respecti legile tarii si armonizezi legislatia cu cea comunitara pentru a fi compatibile cand recalculezi pensiile militare ca pentru civili, introducandu-le in sistemul public de pensii, platite din bugetul de asigurari sociale si dependente de punctul de pensie (care este la bunul plac al guvernantilor)? Se respecta in acest caz juramantul si art. 1 alin. (5) din Constitutie? Raspunde in fata cuiva primministru/Guvernul ca a elaborat astfel de legi (Legea nr. 119/2010 si Legea nr. 263/2010)? Raspunde Parlamentul ca a adoptat astfel de legi? Raspunde Presedintele Romaniei ca a promulgat astfel de legi? Raspunde Curtea Constitutionala ca a dat decizii de constitutionalitate la aceste legi? Sunt intrebari la care raspunsul este unul invariabil si valabil pentru toate: NU. Intr-un stat de drept nu s-ar fi ajuns la o astfel de situatie si nicidecum sa trebuiasca sa se rezolve o astfel de situatie si daca s-a ajuns, de demisie de onoare nici nu se poate discuta.

Constitutia Romaniei/2003 prevede la art. 147 alin. (4) ca „Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”. Dar sa vedem cum sunt respectate si aceste prevederi constitutionale in raport cu Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, dar si alte decizii la care face referire aceasta:

1) „Conform reglementărilor menţionate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraţilor, respectiv militarilor care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraţilor, cât şi în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieşirii la pensie”

2) „Constatând că aceste elemente care diferenţiază regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.”

„Un alt element comun care justifică în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraţilor şi al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept.”

3) „Curtea Constituţională constată, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca şi cea a pensiei de serviciu pentru magistraţi, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii ...”

4) „... Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin Legea nr.74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.193 din 4 mai 1999. Astfel această cartă, care prin art.12 al părţii a II-a reglementează între altele “Dreptul la securitate socială”, prevede, de asemenea, la art.E al părţii a V-a, denumit “Nediscriminarea”, că “Respectarea drepturilor recunoscute în prezenta cartă trebuie asigurată fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, sănătate, apartenenţă la o minoritate naţională, naştere sau orice altă situaţie”. În vederea interpretării acestui text anexa (intitulată “Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privinţa persoanelor protejate”), care face parte integrantă din cartă, dispune cu aceeaşi forţă juridică în sensul că “O diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”.

De asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, referitoare la aplicarea principiului egalităţii în faţa legii şi al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudenţa în materie, şi ea constantă, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi că pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferenţă. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr.70 din 15 decembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr.74 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.189 din 22 iulie 1994; Decizia nr.139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.7 din 20 ianuarie 1997.„

5) „În acelaşi timp Curtea Constituţională constată că, faţă de asemănările subliniate anterior între situaţia cadrelor militare şi cea a magistraţilor, avându-se în vedere şi caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o raţiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraţilor faţă de cadrele militare permanente, ...”

6) „Într-adevăr, diferenţa de regim juridic ce se creează între pensia magistraţilor şi pensia militarilor constituie, în condiţiile înfăţişate prin considerentele anterioare, o încălcare de către legiuitor a egalităţii de tratament juridic ...”

7) “O diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”.

8) „În acelaşi sens este de altfel şi jurisprudenţa îndelungată a Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat, în aplicarea prevederilor art.14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, prin hotărârea pronunţată în cazul “Marks contra Belgiei”, 1979).

De asemenea, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69 din 16 martie 1994, a stabilit că “un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice”. De asemenea, prin Decizia nr.135 din 5 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constituţională a reţinut că “principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite”.

In conditiile in care prin Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor se stabileste ca pensiile militarilor sa devina pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sitemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si sa fie recalculate iar ale magistratilor sa nu fie recalculate, mai putem aprecia, in raport de cele prezentate mai sus, ca se respecta Constitutia Romaniei? Se poate aprecia ca se respecta Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 art.E al părţii a V-a, denumit “Nediscriminarea” cand militarii sunt discriminati in raport cu magistratii, in loc sa fie tratati la fel?

Totodata, Constitutia Romaniei/2003, referitor la tratatele de aderare la Uniunea Europeana, prevede:

„Art. 11. (1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.”

„Art. 20. (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”

„Art. 148 (4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2)”

Analizand prin prisma celor prezentate anterior este clar ca nu se pune problema respectarii tratatelor privitoare la drepturile omului, a Constitutiei Romaniei si a Deciziilor Curtii Constitutionale din punctul de vedere al modului de acordare si stabilire a pensiilor militarilor.

Si in aceasta situatie te intrebi pe buna dreptate cine este tras la raspundere si de catre cine? Cine ii trage la raspundere pe membrii Guvernului, Parlamentarii ce tin cu guvernantii si Presedintele Romaniei ca nu respecta Constitutia si juramantul depus? Cine trage la raspundere Curtea Constitutionala a Romaniei ca odata cu schimbarea membrilor ei se schimba si deciziile, dar fara a o face in mod explicit si justificat?

Revenind la deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei si modul cum sunt ele respectate, conform Constitutiei, redau si urmatoarele aspecte:

a) Decizia nr.120 din 15 februarie 2007 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 204 din 26.03.2007 prevede ca: „În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”. Asupra acestei decizii, Curtea Constitutionala nu a mai revenit pentru a o modifica, si sa aduca argumente de ce o modifica si deci aceasta decizie a ramas valabila. Chiar daca Legea nr. 119/2010 nu prevede ca in caz de recalculare daca rezulta un cuantum mai mic al pensiei se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, atunci de ce Ministerele care au trecut la recalcularea pensiilor, stabilite conform prevederilor legilor aflate in vigoare la data calcularii initiale a pensiilor, nu au respectat Decizia nr.120 din 15 februarie 2007 a Curtii Constitutionale? De ce au incalcat Constitutia Romaniei si principiul drepturilor castigate? Cine ii trage la raspundere? Cine vorbeste de onoare (probabil un termen ce are o alta semnificatie pentru presedinte, guvernanti si parlamentarii puterii) si respectarea juramantului?

b) Măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, pana la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”

Prin Decizia nr. 830/2008 (Publicată în Monitorul Oficial nr. 559 din 24.07.2008) Curtea Constituţională a statuat „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.

c) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 120 din 15 februarie 2007 a statuat ca „Aplicarea unui tratament juridic diferentiat unor situatii diferite, determinate, intre altele, si de exercitarea unor profesii diferite, care genereaza venituri variate in cuantum in functie de care se apreciaza pensia cuvenita, nu poate fi privita ca o incalcare a principiului constitutional al egalitatii in drepturi”. Deci se poate aprecia ca prin aplicarea aceluiasi tratament juridic in domeniul pensiilor atat militarilor cat si celorlalte categorii socio-profesionale in conditiile in care regimul juridic al vietii si activitatii acestora au fost total diferite se incalca atat principiul constitutional al egalitatii in drepturi prevazut la art. 16 alin. (1) dar si ale art. 15 alin. (1) cat si decizia nr. 120 a Curtii Constitutionale.

Prin recalcularea pensiilor militare se stat si diminuarea acestora s-a incalcat dreptul de proprietate astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; pot cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.

In cauza Buchen v. Cehia (2006), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca „limitarea nejustificata a unui drept recunoscut, cum ar fi o pensie speciala, drept nesocotit ulterior, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila pentru o asemenea ingradire, constituie o privare de proprietate in sensul art. 1. par.1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar si o discriminare in sensul art. 1 din Protocolul nr.12”;

In cauza Gaygusuz v. Austria (1996), Curtea a decis ca „pensia constituie un drept patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie si se constata o discriminare, in sensul art.14, daca lipseste o justificare obiectiva rezonabila pentru diminuarea patrimoniului reclamantului”;

In cauza Andrejeva v.Letonia (2007), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat statul parat la despagubiri, stabilind ca este incalcat art. 6 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr.1 in cazul in care se procedeaza la recalcularea in minus a pensiei, dat fiind ca este vorba despre un drept castigat ;

In speta Muller v. Austria, precum si in numeroase alte spete similare, s-a decis constant in sensul ca „o reducere substantiala a nivelului pensiei ar putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si chiar a insasi dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurare la batranete.”

O discutie aparte a fost facuta la nivelul CEDO si la cel al CJCE asupra notiunilor de „bun patrimonial” si de „speranta legitima”. In conformitate cu art.14 din Conventia pentru interzicerea discriminarii si art. 1 din Protocolul 1 referitor la protectia proprietatii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca „notiunea de bun inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economica, astfel incât dreptul la pensie si, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate” (cauza Buchen versus Cehia). Din aceasta perspectiva, apare ca fiind evident ca pensia de servicu a militarilor, asa cum este in prezent reglementata si avand cuantumul stabilit prin lege, constituie un „drept de proprietate” in sensul Conventiei si a Protocoalelor aditionale, iar reducerea prin recalculare a acestui drept ar echivala cu o expropriere.

Chiar Curtea Constitutionala a Romaniei in Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 precizeaza: ”Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 20 din Constituţie, raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că, potrivit art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale". Noţiunea "bun" utilizată de acest text are o semnificaţie autonomă, putându-se considera că pensia este un bun care intră sub protecţia acestui text.”

Tin de asemenea sa precizez ca, in Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 pe care a luat-o, Curtea Constitutionala a Romaniei a plecat de la cateva premise care nu sunt reale (nu stiu daca voit sau nu s-a procedat asa):

a) astfel in aceasta decizie se precizeaza ca „Instituirea pensiei de serviciu pentru magistraţi "nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii". Astfel, acest statut special stabilit de Parlament prin lege este mult mai sever, mai restrictiv, impunând magistraţilor "obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii." Din aceasta apreciere se poate vedea eroarea comisa, in sensul ca militarii au fost exclusi din categoria celor care au obligatii si interdictii in plus, in conditiile in care tot Curtea Constitutionala in anul 2000 in Decizia nr. 20 aprecia ca: „,instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au.” Astfel ca stai si te intrebi, dupa ce intr-adevar studiezi cele doua statute si vezi ca militarii au ceva mai multe restrictii, unele stabilite nu numai prin acest statut ci si prin regulamentele militare si altele prin ordine ale ministrului apararii, cine a avut interes sa creeze aceasta discriminare? Cine are interes sa creeze tensiuni intre militari si magistrati? De ce oare magistratii, ca sa primeasca pensii de serviciu au cerut sa fie tratati din punct de vedere juridic la fel ca militarii (acestia avand traditie din acest punct de vedere), inclusiv in domeniul pensiilor (vezi Decizia nr. 20/2000 a Curtii Constitutionale) iar acum cand s-a pus problema recalcularii pensiilor s-au distantat de militarii ? Nu putem decat sa spunem: „Cinste” magistratilor care au facut jocul guvernantilor!

b) o alta premisa gresita este aceea ca in aprecierile facute nu s-a tinut cont de faptul ca Armata are de mai bine de 150 de ani (de la 1829-1830) stabilite pensii militare de stat, platite numai de la bugetul de stat, iar militarii nu au contribuit niciodata la bugetul de pensii, in timp ce alte categorii socio-profesionale si-au creat pensii de serviciu dupa anul 1989, prin legi speciale, care se achita de la bugetul de asigurari sociale, unde au avut contributii, si diferenta (destul de mare) de la bugetul de stat. Astfel militarii au fost tratati ca toti cei cu pensii speciale. Astfel in Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 pe care a luat-o Curtea Constitutionala a Romaniei se precizeaza ca: „... în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat.”

Structurarea pensiei de serviciu in doua componente, pensia contributiva, platita de la bugetul de asigurari sociale, si supliment din partea statului platit din bugetul de stat este insa valabila pentru personalul diplomatic si consular ( art. 9 din OUG nr. 36/2003 aprobata cu modificari prin Legea nr. 595/2003), judecatori si procurori (art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004), deputatii si senatorii (prin art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor se face trimitere la Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor), personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecãtoresti si al parchetelor de pe lângã acestea (art. 68 alin. (11) din Legea nr. 567/2004), funcţionarii Curţii de Conturi (consilier de conturi - art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 cu norma de trimitere la lega pentru magistraţi si auditor public extern – art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 cu norma de trimitere la legea pentru funcţionarul public parlamentar), functionarul public parlamentar (art. 74 alin. (6) din Legea nr. 7/2006) si personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania (art. 46 alin. (3) Legea nr. 223/2007), nu si pentru militari si politisti.

Cand pleci de la premise false, concluzia nu poate fi decat una falsa. Si totusi Curtea Constitutionala a gasit o portita de iesire pentru magistrati – independenta magistratilor - pentru a nu li se recalcula pensiile. Dar oare magistratii dupa iesirea la pensie mai iau decizii pentru ca sa se invoce independenta lor. Acest lucru era poate valabil pentru cei in activitate.

De asemenea se încalcă si principiul drepturilor câştigate. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” (Cauzele Saieva v Caisse de compensation des allocations familiales - 32/76 şi Mărio Viva v Fonds National de Retrăite des Ouvriers Mineurs - 83/87).

Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.

In urma analizarii Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, a art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si a articolelor din actele normative pe care le abroga articolul 196, am intocmit cateva situatii dupa a caror parcurgere veti trage singuri concluziile care se impun:

Statute prevazute in Constitutia Romaniei/2003 (pt a fi adoptate prin lege organica)

1. - statutul deputatilor si al senatorilor – art. 73 alin. (3) lit. c); (prevedere asigurare in sistemul public de pensii si asigurari sociale - art. 5 alin. 1 pct. I din L 19/2000;

2. - statutul functionarilor publici – art. 73 alin. (3) lit. j); (prevedere asigurare in sistemul public de pensii si asigurari sociale - art. 5 alin. 1 pct. I din L 19/2000)

3. - statutul minoritatilor nationale din Romania – art. 73 alin. (3) lit. r);

4. - statutul cadrelor militare – art. 118 alin. (2); (nu sunt prevazuti in sistemul public de pensii)

Consider ca in mod normal statutul trebuie sa prevada ca persoanele din profesia respectiva au dreptul la pensie in sistemul public de pensii si asigurari sociale sau in alt sistem, urmand ca legea pensiilor din sistemul respectiv sa reglementeze aceasta problema (varsta de pensionare, stagiul de cotizare, vechimea in serviciu/profesie, modul de calcul etc.).

Legi care reglementau numai pensiile sau pensiile si asigurarile sociale pana in dec. 2010

- Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările si completările ulterioare;

- Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările si completările ulterioare;

- Legea nr.179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurări sociale ale polițistilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările si completările ulterioare;

- Legea nr. 263/2008 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, cu modificările ulterioare;

- Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările si completările ulterioare;

Legi de organizare si functionare si Statute profesionale (aprobate prin lege) care reglementau conditiile de acordare si cuantumul pensiilor de serviciu (speciale), sau care fac trimitere la astfel de statute prin norme de trimitere (pana in dec. 2010)

- Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare (art. 68, art. 68 alin. (2) și art. 68 – 68);

- Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008 (art. 49—51);

- Legea nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009 (art. 74—77, 80, 81 și 96);

- Legea nr. 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007 (art. 43—52 și 54);

- Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009 (art. 49 alin. (4) și art. 51 alin. (2));

Statute profesionale care stabilesc numai dreptul la pensie (nu substituie legea pensiilor) si fac trimitere la lege pentru modul de acordare si calcul a acesteia (pana in dec. 2010)

- Legea nr. 80/2007 privind statutul cadrelor militare publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995; Lege pensii de serviciu

- Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002; Lege pensii de serviciu

- Legea nr. 269/2003 privind statutul corpului diplomatic si consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificările ulterioare (art. 29 și 52); Lege pensii de serviciu

- Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare (art. 127 alin. (3) si art. 130); Lege pensii din sistemul public

Categorii socio-profesionale ale caror drepturi si libertati sunt anulate sau diminuate prin constitutie si statute

- judecatorii Curtii Constitutionale;

- avocatii poporului;

- magistratii;

- membrii activi ai armatei;

- politistii;

- alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.

Ce drepturi si libertati sunt anulate sau diminuate sunt prevazute in statute. Constitutia Romaniei prevede pentru categoriile enumerate mai sus numai ca „Nu pot face parte din partide politice” (art. 40 alin. (3)) si nu pot fi alesi (art. 37 alin. (1)).

Militarilor nu li s-a aplicat Codul Muncii, nu au avut carte de munca iar prin regulamentele militare si ordine ale ministrului apararii li s-au impus multe alte restrictii pe care alte categorii socio-profesionale nu le-au avut.

Categorii socio-profesionale a caror pensie se compune dintr-o componenta platita de la bugetul asigurarilor sociale si o componenta de la bugetul de stat

Acestia sunt cei care erau apreciati de catre Curtea Constitutionala a Romaniei in Decizia nr. 873/2010 ca:

„ în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art.47 alin.(2) din Constituţie. Aceasta informatie retinuta de catre Curtea Constitutionala a Romaniei ar fi fost corecta si se aplica la anumite pensii speciale, dar nu si la cele militare. Incluzand in aceasta categorie si pensiile militare se pleaca la aprecierea unei situatii de la niste informatii false deoarece militarii nu au contribuit niciodata la bugetul asigurarilor sociale, deci nu li se poate aplica principiul contributivitatii, pensiile militare de stat au fost suportate dintotdeauna numai din bugetul de stat.

Categoriile socio-profesionale care erau incluse in Legea nr. 19/2000 si care au contribuit la bugetul asigurarilor sociale ca apoi sa-si faca legi speciale de pensii astfel incat pensiile lor sa aiba doua componente pensia contributivă şi un supliment din partea statului sunt (a se vedea articolele si legile abrogate prin Legea nr. 263/2010):

1. personalul diplomatic si consular – prin art. 52 din Legea Nr. 269 din 17 iunie 2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României face trimitere la legea speciala de acordare si calcul a pensiilor lor speciale - Ordonantã de Urgentã nr. 36 din 21 mai 2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic si consular (art. 1 – pensie de serviciu), aprobata cu modificari prin Legea nr. 595/2003;

2. deputatii si senatorii - prin art. 49 din Legea nr. 962006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor face trimitere la Legea nr 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;

3. functionarului public parlamentar – prin art. 74 alin. (3) din Legea nr. 7/2006 (Republicata 2009), privind statutul functionarului public parlamentar „beneficiaza de pensie de serviciu in cuantumul prevazut la Art. 82 din Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”;

4. personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania – prin art.43 alin. (1) din Legea nr. 223 din 4 iulie 2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania beneficiaza de pensie de serviciu, al carei cunatum se stabileste conform art. 44 alin. (1) „în cuantum de 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni de activitate anterioare lunii în care are loc pensionarea” si care conform art. 46alin. (3) „Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse”;

5. functionarii Curtii de Conturi – prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi face trimitere la Legea nr 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;

6. judecatorii si procurorii – prin art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor nr. 303/2004 beneficiaza de „pensie de serviciu, in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii” si care conform art. 85. alin. (1) “Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevazuta de art. 82 alin. (2), art. 831 si art. 84 alin. (3), precum si pensia de serviciu acordata celor care nu indeplinesc conditia de limita de varsta prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se suporta din bugetul de stat.”

Este foarte interesant momentul cand aceste categorii socio-profesionale si-au stabilit pensii de serviciu prin legi speciale si modul cum sunt structurate aceste pensii de serviciu (o parte platita de la bugetul de asigurari sociale – pentru ca au contribuit si o parte de la bugetul de stat – ca sa le compenseze ce??? – mai putin la magistrati).

Asa cum se arata in Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 a Curtii Constitutionale „Guvernul a transmis Curţii Constituţionale, prin Adresa înregistrată sub nr.8.259 din 23 iunie 2010, punctul său de vedere cu privire la impactul bugetar al adoptării Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aşa cum a fost el stabilit de ministrul de resort.” si prin care se aprecia ca „Cu privire la eliminarea pensiilor speciale din sistemul de apărare şi ordine publică, se arată că recalcularea va viza 155.842 de pensii şi că prin operaţiunea realizată se vor obţine "economii rezultate din recalcularea pensiilor mari şi foarte mari (cele care depăşesc suma de 3.000 lei)". Dar din ultimele declaratii ale ministrului apararii rezulta cu totul altceva, in sensul ca prin cresterea a peste 90% din pensiile militarilor si platirea lor din cadrul bugetului de asigurari sociale presiunea asupra acestuia a crescut si mai mult, deci efectul a fost invers fata de cel scontat. Totusi sa nu uitam ca scopul nedeclarat al acestei recalculari nu a fost reducerea pensiilor ci dependenta pensiilor militare de punctul de pensie care poate fi in orice an diminuat fara prea multe probleme (asa este prevazut in lege si nu mai trebuie sa dea nimeni socoteala pentru scaderea pensiilor) si faptul ca pensiile militarilor nu mai trebuie sa fie actualizate in raport cu cele ale militarilor activi, ci numai cu inflatia. Altfel cum se poate explica aceasta risipa (oare a facut cineva un calcul) de forte, timp, fonduri si mijloace materiale la care se adauga si nervii si timpul pierdut de catre pensionari pentru aceasta recalculare, care va fi urmata de revizuire (alt termen folosit pentru a mai atenua impactul recalcularii asupra unui numar mare de pensionari militari). Oare au luat in calcul initiatorii acestei legi 119/2010 ca sunt unele arhive care au fost distruse de inundatii si cutremure, unele documente care nu mai pot fi descifrate datorita materialelor cu care au fost intocmite si timpului care s-a scurs de la creerea lor si a faptului ca situatia veniturilor cadrelor militare nu se gasesc intr-un singur document (state de plata de la unitate si uneori de la esalonul superior, ordine de zi pe unitate etc.) si intr-un singur loc (unitati de pe tot teritoriul tarii, depozite de arhiva etc.). Si-a pus totusi cineva problema ca actualii guvernanti nu au prevazut in aceste legi nici o masura compensatorie pentru pensiile celor obligati sa paraseasca sistemul inainte de termen pentru ca Romania sa-si indeplineasca obligatia asumata de reducerea efectivelor prin intrarea in NATO? Cu ce sunt vinovati acestia ca acum trebuie sa fie pedepsiti cu diminuarea pensiilor ca nu au stagiul complet de cotizare? Cum isi protejeaza Romania soldatii si gradatii profesionisti care duc faima tarii pe teatrele de actiuni militare si ii ridica prestigiul in lume prin jertfele de sange si indeplinirea cu succes a misiunilor alaturi de ceilalti militari ai statelor membre NATO cand la ajungerea la varsta de parasire a sistemului militar nu au dreptul la pensie? Ce garantii trebuie sa mai ceara un cetatean roman Guvernului atunci cand trebuie luate niste masuri care nu ii sunt favorabile, pentru ca mai tarziu sa nu se intoarca impotriva lui acceptarea unor solutii in acel moment cand guvernantii isi rezolva problemele?

De ce se doreste dezbinarea categoriilor sociale in conditii de criza cand ar trebui sa se intareasca unitatea nationala pentru a se putea depasi aceasta situatie deosebit de grea? De ce se incalca legile tarii, incepand cu Constitutia Romaniei si terminand (culmea ironiei) cu legi facute chiar de guvernanti?

De ce se loveste in chiar pilonii de baza ai unei natiuni: educatia, armata, religia si sanatatea? (cred ca stiti raspunsul)

Cred ca singura solutie este sa mergem la vot cat mai multi si sa votam impotriva lor (a smecherilor, a nespecialistilor, a pilosilor, a hotilor, a celor care nu au alta lege decat legea bunului plac, a celor care cred ca daca sunt la conducere sunt stapani de sclavi si sunt pe veci stapani). Sa votam impotriva lor atat de multi cat ei nu pot sa fure pentru a reveni pe drumul normalitatii, pe drumul legalitatii.

Dupa darea jos de la putere a tuturor guvernantilor si parlamentarilor corupti si care nu au ce cauta in cel mai reprezentativ organ al statului trebuie facuta curatenie in justitie si in toate organele statului (Presedintele Romaniei, Avocatul Poporului, Procurorul General al Romaniei, CNCD, Politie, Armata etc.) si numiti oameni buni specialisti, cinstiti si care sa lupte pentru binele tarii.

Cei ce au incalcat legile tarii sa raspunda pentru faptele lor in fata justitiei.

Dati acest material sa circule la cat mai multi militari si nu numai ca sa vada ce se intampla cu ei, ca sa vada, daca mai era necesar, cine si cum ne conduce.

14.11.2011

Col. (r) Victor COLTESCU

Si totusi...ne-ati ciuruit. De ce domnule Presedinte?

2012-01-12T11:50:00.005+02:00

Nu am fost politruc. Nici macat membru de partid. Nu am fost la muncile agricole, nici la canal.... Nu am dat onorul lui Ilie Ceausescu...
Nu am avut o pensie peste 3000 lei . Nici peste 2000 lei.
Si totusi, am fost ciuruit!
De ce, domnule Presedinte?

1.Extras de pe site-ul http://www.mapn.ro/
Prima coloana- nr. de mandat
A doua coloana-pensia in plata
A treia coloana- pensia revizuita

2.Scrisoare ministru aparare de confirmare a maririi pensiei

3.Decizia 1 si decizia 2 ( transmisa din eroare), la interval de doua zile care stabilesc o pensie mai mica decat cea anuntata.

4.Cupon ciuruit

Adevarul despre recalcularea/revizuirea pensiilor militarilor

2012-01-10T08:55:00.000+02:00

Va rog sa aveti amabilitatea sa cititi aceasta scrisoare care dezvaluie adevarul despre pensiile militarilor.

Ca ofiter de justitie militara in rezerva, actualmente consilier juridic sunt de acord cu cele prezentate de dna col.(R) Lazea Eugenia, specialist pe linia financiar-contabila.

Daca sunteti ocupat, rog sa directionati aceasta scrisoare catre un apropiat al dvs. specialist in drept pentru a va emite un punct de vedere.

Cu stima,

Lt. col.(r) Nistor Ion

STIMATE D-LE (D-NA) PARLAMENTAR,

In calitate de pensionar militar, cu deosebit respect, ma adresez d-voastra, in speranta ca problematica pe care urmeaza sa o relatez, va face obiectul unei interpelari in parlament , adresata celor raspunzatori de haosul creat in domeniul pensiilor militare.

Ca ofiter al armatei romane, absolventa a Scolii militare de ofiteri si in calitate de economist si expert contabil, am desfasurat cea mai mare parte a activitatii din armata in domeniul financiar-contabil, ocupand functii de mare responsabilitate pe aceasta linie.

Ca atare, ceea ce face obiectul acestei scrisori este tocmai urmarea studiului facut de catre mine (ca economist si expert contabil), pe linia recalcularii si revizuirii pensiilor militare. Voi prezenta in continuare, pe scurt, pasii atit din punct de vedere teoretic cit si practic, ai modului in care haosul a fost instalat de la inceputul acestei activitati de recalculare/revizuire, acesta devenind din ce in ce mai mare. In felul acesta s-a ajuns ca pensia revizuita sa devina motiv de discriminare intre militari, intrucit cuantumul rezultat a fost influentat atat de elaborarea actelor normative guvernamentale, inclusiv ordinele ministrului apararii nationale, unele fiind dovedite de catre justitie ca fiind ilegale, cat si de “sansa” fiecaruia de a-i fi identificate de catre cei care au facut recalcularea/revizuirea , a tuturor datelor personale care au stat la baza acestui proces.

A. CADRUL LEGISLATIV SI MODUL LUI DE IMPLEMENTARE:

1. In vederea recalcularii pensiilor militare, prin ordinul ministrului apararii nationale, am procedat la solicitarea prin cerere scrisa, adresata C.M.Z. Cluj, a bazei de date privind veniturile realizate de mine lunar, ca de altfel, actiune realizata de catre toti militarii. Modul de intocmire a acestor adeverinte dovedeste incalcarea flagranta a prevederilor art. 5 din O.G. 33/2002 privind reglementarea eliberarii certificatelor si adeverintelor de catre autoritatile publice si locale, cit si ale art.125 din H.G. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, prin care se face referire la raspunderea pe care o au angajatorii sau orice alti detinatori de arhive pe linia legalitatii, exactitatii si corectitudinii datelor inscrise in adeverintele pe care le elibereaza, in vederea stabilirii, recalcularii sau revizuirii drepturilor de pensie. Starea de fapt creata pe parcursul lunilor ianuarie si februarie 2011 , ca urmare a emiterii unor decizii de recalculare ilegale, este arhicunoscuta si de aceea nu mai fac referire la ea.

2. A fost emisa si publicata in Monitorul Oficial nr. 81/31.01.2011, Ordonanta de Urgenta nr.1, care la art.3 precizeaza: „pentru revizuirea pensiilor se utilizeaza metodologia de calcul prevazuta in anexa nr.3, astfel:

- se determina punctajul lunar prin raportarea veniturilor lunare la salariul mediu brut/net din luna respectiva;

- se determina punctajul anual prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv;

- punctajul mediu anual se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare. Stagiul complet de cotizare prevazut la art.1, este de 20 ani”.

Am subliniat aceasta anexa pentru a demonstra faptul ca acest stagiu de cotizare astfel stabilit produce efecte nedorite, datorita contextului legislativ general diferit raportat la perioadele de timp in care pensionarii si-au desfasurat activitatea militara.

3. Avand in vedere ca in categoria pensionarilor militari se includ cadre militare pensionate atat inainte de 1995, anul in care s-a aprobat Legea nr. 80 privind Statutul cadrelor militare, cat si dupa acest an, era firesc ca acea comisie de specialisti care s-a ocupat de metoda de calcul a pensiilor militare, (pasii descrisi anterior) sa se fi gindit si la art. 92 din acest statut in care se precizeaza limitele de virsta in grad si stagiile minime in grad mult mai reduse fata de perioada anterioara acestui statut, precum si de Legea nr.164/2001, cu modificarile si completarile uilterioare, prin care, in conformitate cu art.12, se precizeaza ca virsta de pensionare s-a diminuat de la 60 ani (cu raport scris prelungire pina la 62 de ani) la 55 ani pentru gradul de colonel, 53 ani pentru lt.col., 47 ani pentru maior, etc. Pentru acest considerent era imperios necesar ca stagiul de cotizare de 20 de ani, sa fie diferentiat pentru cei care au fost pensionati de la 60 de ani in sus si pentru cei care au fost obligati prin Legea nr.80/1995 sa se pensioneze la limita de virsta in grad ( 55 ani, 53 ani,etc.).

Dar pe linga situatia mai sus amintita, pentru intrarea tarii noastre in N.A.T.O, s-au desfintat zeci si sute de unitati militare, iar mare parte din cele existente au fost restructurate. Din acest motiv au fost trecute in rezerva foarte multe cadre militare. Platile compensatorii acordate in conditiile O.U.G. nr.7/1998 nu au reprezentat “pensia anticipata aferenta”, asa cum eronat sustine ministrul apararii nationale in Conferinta de presa din data de 09.06.2011.

Spre exemplificare: doi militari care si-au inceput cariera militara la 20 de ani si au iesit la pensie, conform legislatiei in vigoare, la 60 de ani si respectiv 55 de ani, vor primi pensii diferite: admitand ca pentru fiecar an punctajul anual este 1, rezulta ca punctajul mediu anual este diferit si ca atare si pensile sunt diferite, astfel: 60 de ani – 20 ani = 40 ani lucrati, rezulta astfel un punctaj mediu anual = 2 (40 : 20); 55 ani – 20 ani = 35 ani lucrati, rezulta un punctaj mediu anual = 1.75 (35:20).

Probabil, veti spune ca unul a lucrat mai mult, iar celalat mai putin , ceea ce este adevarat, dar cu ce este vinovat militarul care a lucrat mai putin, intrucit pensionarea s-a facut nu din vina lui, ci din cauza legislatiei in vigoare la acea data?!

Concluzie: pensile militarilor trecuti in rezerva inainte de 1995 vor fi cu cel putin 12.5% mai mari decit cele ale pensionarilor care au trecut in rezerva in baza legii 164/2001.

4. Ordonanta de Urgenta nr. 1/ 2011, are doar trei anexe, astfel:

- anexa nr.1 referitoare la cuantumul soldelor de grad si soldelor de functie minime corespunzatoare gradelor militare detinute;

- anexa nr. 2 – salariul mediu anual si minim pe tara si

- anexa nr. 3 –referitoare la metodologia de calcul .

Am enumerat aceste anexe si continutul lor pentru a demonstra faptul ca, in conformitate cu art 8 alineatul 1 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala,”… veniturile brute/ nete dupa caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale si cele asimilate acestora, incasate de beneficiari conform legislatiei in vigoare la data acordarii lor”. Aceste drepturi sunt enumerate de la punctele a) la g). Ori, surprinzator ca O.U. nr.1/2011 nu face referire decit la pct. a), respectiv: „… retributia tarifara lunara/solda lunara/ salariul de baza de incadrare lunar, inclusive indexari, compensatii, indemnizatii de conducere/comanda, salarii, solde de merit si alte drepturi similae prevazute de legislatia in vigoare la acea data”, in timp ce la veniturile prevazute la punctele b)–d) nu se face nici o mentiune.

Ar fi fost corect si imperios necesar ca si pentru aceste drepturi asimilate sa existe precizari privind modul de stabilire si reconstituire conform legii, in situatia in care acestea nu se pot identifica, din moment ce aceste drepturi asimilate salarilor sunt prevazute in metodologia de calcul.

Oare este intimplatoare aceasta omisiune, avind in vedere, ca pina in anul 1990, statele de salarii se prelucrau odata pe luna, de catre actualele C.M.Z.-uri pentru toate unitatile din raza lor de activitate, pe acele calculatoare cu cartele perforate?! In acest fel , unitatile militare care nu au avut sistem informatic propriu de calcul (situatie in care erau majoritatea unitatilor militare), au intocmit state suplimentare de mina, cu modificarile in evolutia militara ( avansari, promovari in functie, acordarea de recompense si premii anuale, etc.) intervenite pe parcursul unei luni . Aceste state suplimentare erau indosariate cu actele de cheltuieli, care dupa Legea contabilitatii aveau termen de pastrare in arhiva 5 ani de zile, dupa care conform ordinelor in vigoare se distrugea arhiva respectiva. Iata ca acel procent de 12.5% (crestere pentru cei pensionati inainte de 1995 si diminuare pentru cei pensionati dupa acest an) continua sa fie influientat pozitiv sau negativ in functie de identificarea sau nu a drepturilor asimilate salariilor lunare, de norocul fiecaruia de a-si fi desfasurat activitatea intr-o unitate cu sistem de calcul informatic sau nu.

Acesta este si motivul pentru care perioadele de referinta in activitatea militara coincid cu perioada de inceput si sfirsit ale fiecarei luni, ca si cind toate modificarile s-au produs numai cu data de intii a lunii si nu si pe parcursul unei luni. Legislatia privind salarizarea cadrelor militare prevede foarte clar ca plata drepturilor salariale se face incepind cu data producerii lor si nu cu data de intii a lunii urmatoare, asa cum sunt reflectate aceste venituri in toate bazele de date care au servit la recalcularea/revizuirea pensiilor.

Concluzie: Chiar daca arhiva aceasta nu mai exista, ea putea fi reconstituita prin consultarea extraselor din ordinele de zi pe unitate care se pastreaza la fel ca si statele de salarii si in care se gasesc premiile, recompensele sau datele de la care s-au produs modificari in evolutia militara a fiecarui militar, precum si orice alte venituri asimilate drepturilor salariale,dar care nu au fost consultate, din motive numai de factorii din M.Ap. N. cunoscute. De asemenea se puteau consulta datele din dosarele personale ale cadrelor, in care aceste drepturi sunt inscrise. Mi-am permis sa afirm concluzia de mai sus, prin faptul ca prin demersul meu personal intreprins la UM.02405 Pitesti, pe linia identificarii recompenselor si premiilor anuale din perioada anilor 1976-1990 , in loc sa mi se raspunda la ceea ce am solicitat, mi-au fost comunicate aceleasi date referitoare la venitul lunar pe care deja le cunosteam.

5. Megind mai departe, procentul de crestere sau diminuare a pensiei revizuite sufera modificari si in ceea ce priveste respectarea anexei nr. 1 la O.U.G. 1/2011 privind modalitatea de utilizare a datelor din anexa nr.1, in sensul ca solda corespunzatoare unui grad militar cuprinde mai multi coeficienti de incadrare a functiei (exemplu: lt.col de la 3.10 la 3.50), iar la calculul efectiv al pensiei revizuite a fost folosit numai coeficientul minim (respectiv 3.10),dezavantajind cadrele militare care au fost incadrate pe functii cu coeficienti mai mari de 3.10 (pina la coefientul maxim de 3.50). In plus de aceasta, statutul cadrelor militare permitea incadrarea pe o functie prevazuta cu un grad superior celui pe care il aveai la momentul numirii in functie. Anexa nr.1 din O.U.G.1/2011 prevede numai cuantumul soldelor de grad si soldelor de functie minime corespunzatoare gradelor militare detinute.

6. Pe parcursul perioadei de recalculare/revizuire nu s-a incercat absolut deloc, identificarea sau reconstituirea actelor originale, doveditoare a veniturilor realizate, respectindu-se intrutotul prevederile O.U.G. 1/2011. Dimpotriva s-a creat un cerc vicios intentionat din care orice ai face nu poti iesi. Demersurile mele cit si ale altor colegi care au fost adresate conducerii ministerului apararii nationale, casei de pensii sectoriale din Ministerul Apararii nationale, C.M.Z. de care apartine fiecare pensionar, precum si unitatilor care pasteaza arhiva militara, au ramas fara raspuns sau eventual cu un raspuns la indigo.

B. MODUL DE COMUNICARE A FACTORILOR DE RASPUNDERE DIN M.Ap.N. PE PARCURSUL DERULARII PROCESULUI DE REVIZUIRE A PENSIILOR MILITARE

1. Haosul a fost generat nu doar de modul de aplicare a actelor normative cit si de comunicarea de care am avut parte pe site-ul ministerului , dublata de expedierea pe tot parcursul anului a deciziilor de revizuire, bineinteles doar a celor majorate cu intrarea in plata de la diferite date ale anului 2011.

2. Cit priveste comunicarea de pe site-ul ministerului, datele si informatiile au fost repetate, astfel: la data de 09.06.2011, insotita si de o conferinta de presa a ministrului, care spre deliciul celui care o reciteste, va obseva ca este plina de laude elecorale si fapte personale care incetul cu incetul s-au dovedit de cele mai multe ori a fi false. Spre exemplificare, pentru a demonstra ritmicitatea datelor prelucrate si facute publice, s-au observant constant citeva situatii generalizate si anume:

- Pensile scazute pana la data de 09.06.2011, au ramas identice pana la 23.12.2011,inclusiv pe decizia de revizuire, deci nici vorba sa se intreprinda ceva in folosul completarii bazei de date ;

- Pensiile care au fost afisate pe data de 09.06.2011, sub cuantum de 3.000 lei au fost pastrate in cuantum identic cu cel din decembrie 2010, fapt ce conduce la ideea ca nu s-au (re)calculat de loc, sau probabil au fost mentinute intentionat la acelasi nivel pentru a se dovedi ca ministrul si premierul si-au indeplinit promisiunea facuta, aceea ca pensile sub 3.000 lei sa nu scada. Ministrul a anuntat in conferinta de presa din 09.06.2011 ca procesul de revizuire s-a incheiat. Ne punem intrebarea dupa aceasta perioada ce pensii au mai fost revizuite si de ce nu s-au expediat deciziile de revizuire finalizate?!

- Ca urmare a sesizarilor facute in special din partea S.C.M.D., la data de 29 iunie 2011, toate acele pensii egale in cuantum cu cel din decembrie 2010, afisate pe site-ul ministerului, au fost crescute arbitrar cu sume mai mari sau mai mici in functie de cuantumul pensiei avute anterior procesului de revizuire. Pe baza acestor cresteri comunicate prin intermediul site-ului s-au adresat acele felicitari din partea ministrului, tuturor celor cu pensii egale sau majorate, ceea ce a demonstrat faptul ca totul este in scop electoral.

- Deciziile de revizuire expediate, au fost in primul rind pentru cei carora pensiile au crescut, astfel incit in luna decembrie au primit in plata pensia marita si un procent din diferenta pentru anul 2011, desi O.U.G. nr.1/2011 prevede la art. 7 alineatul 1 “… regularizarea se va face pina la 31 martie 2012, prin stabilirea sumelor de plata sau de recuperat…”, deci sumele achitate in plus atit in luna decembrie cit si pe parcursul anului 2011, probabil tot intr-un scop electoral mascat.

- Haosul a fost peste masura, atunci cind marea majoritate a pensiilor sub 3.000 lei mentionate pe site ca find crescute, in deciziile de revizuire primite la sfarsitul lunii decembrie si inceputul lunii ianuarie 2012, au fost micsorate sub cuantumul avut in decembrie 2010, inainte de inceperea procesului de recalculare/revizuire. Aceste situatii au fost facute publice si ca atare nu mai exemplific.

C. In temeiul celor de mai sus, pentru care imi asum raspunderea integral pentru cele afirmate, revin cu rugamintea ca ministrul apararii nationale sa fie interpelat in parlament in legatura cu aceasta dezordine (un adevarat genocid asupra unei parti insemnate a pensionarilor militari), cu urmatoarele intrebari:

1. Care sunt tarile din Europa in care principiul contributivitatii la cadrele militare se aplica?

2. Respecta deciziile justitiei si daca da,de ce nu ia in considerare solutiile favorabile date in aest sens de catre diferite tribunale si Curti de Apel, care au caracter definitiv si irevocabil?

3. Oare dumnealui ca fost militar, a fost platit pentru 8 ore ca si ceilalti salariati civili sau pentru 24 din 24 ore?

4. Cum s-a facut experimental aplicarea algoritmului de calcul privind recalcularea, revizuirea pensiilor militare, pe ce esantion, cu date reale sau ipotetice, la ce concluzii s-a ajuns, la ce cresteri si descresteri, sau poate acestea nu au putut fi cuantificate. Daca au fost cuantificate, coincide aceasta cuantificare cu rezultatul final obtinut?

5. De ce in gasirea bazelor de date nu s-a insistat pe respectarea legislatiei nationale si specifice in vigoare?

6. De ce in comunicarea facuta pe diferite site-uri a impletit la perfectie politicile de campanie electorala cu cele legate de revizuirea pensiilor? In acest context, daca este sincer sa recunoasca care este rasplata multor ofiteri in rezerva care s-au inscris in rindurile U.N.P.R.? Sa intelegem ca are vreo legatura cu pastrarea subiectiva al unui cuantum marit al pensiei?

7. Care este scopul pentru care a emis Ordinul nr. M.S.132/28.12.2010 pentru modificarea anexei nr.1 la “Normele metodologice privind incadrarea in conditii deosebite si alte conditii specific cadrelor militare in activitate” aprobate prin Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.116/2002? Oare acesta nu este un motiv de discriminare intre cadrele militare active si rezervisti? Oare este intimplator faptul ca se aplica din anul 2011, data ce coincide cu aplicarea Legii nr.263/2010? Pentru eliminarea acestei discriminari, se are in vedere extinderea prevederilor acestui ordin si asupra ofiterilor trecuti in rezerva inaintea acestei date?

8. Daca domnul ministru s-ar identifica cu orice militar caruia i-a scazut dramatic pensia militara (procentele de scadere megind si pina la 60%) si care traieste numai din acest venit, care i-ar fi cu adevarat starea sufleteasca, avind in vedere ca pe linga diminuarea curenta , conform actelor mai mult sau mai putin legale, ar mai fi pus in situatia de a mai achita si diferenta aferenta anului 2011, care in medie se cifreaza la cuantumul de la 2000 la peste 10.000 lei?

9. Intrucit acest raspuns pe care chiar daca il va da, eu totusi imi permit sa nu-i acord credibilitatea maxima, avind in vedere ca modul de comportare al unui sef care conduce un minister important a lasat sa transpara ca este unul partinic, dominat de dorinte diferite de cele la care aspira cei din subordine.

In finalul acestei scrisori, va multumesc pentru rabdarea de a o fi lecturat, dar mai mult decat atit, va rog, faceti demersurile necesare pentru:

1) Alcatuirea imediata a unei comisii parlamentare formata din experti in domeniul financiar-contabil, care sa constate greselile enorme si evidente care s-au produs in procesul de recalculare si revizuire a pensiilor militare. Este evident pentru orice persoana de buna credinta ca nu s-a dispus nici de timpul suficient si nici de personal calificat pentru prelucrarea cantitatii uriase de date aferente celor peste 170.000 de militari in rezerva.

2) Solicitati oprirea imediata a regularizarilor, in sensul de a retine de la cei cu pensii scazute si a da la cei cu pensii majorate, pina la revizuirea actelor normative si a bazelor de date, concomitant cu terminarea proceselor inaintate in justitie. Procedind astfel, veti stopa hartuirea militarilor in rezerva, demonstrind ca telul cel mai de pret este normalitatea si nu dezbinarea.

3) Pentru corectarea abuzurilor împotriva militarilor nu mai pot fi aplicate soluţii tehnice ci, numai soluţii politice în Parlament, deoarece justiţia este complet depăşită, asupra proceselor noastre ea actionind mecanic si mai putin juridic.

M-am ferit la a face referire la culoarea politica , deoarece cadrele militare nu sunt si nu ar trebui inregimentate politic, dar ca, trebuie sa-si mentina demnitatea si sa primeasca respectul societatii pentru activitatea ce au depus-o si o depun in folosul tarii.

Col (R) Lazea Eugenia

Legea sau harul ?

2012-01-08T14:39:00.002+02:00

Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara, în colaborare cu Union Mission Ministries organizează, în perioada 27 februarie – 2 martie 2012, conferinţa pentru lideri cu tema “Legalismul sau harul?”.

Vor conferentia urmatorii:

Dr.Mike Windsor-pastor, profesor la Seminarul Teologic Baptist Central din Virginia Beach si scriitor(cea mai importanta carte scrisa poarta titlul:”Rolul lui Balthasar Hubmaier in anii timpurii ai Reformei).

Dr. Deman B. Martin-pastor si conferentiar, implicat in lucrarea misionara din America, India, Jamaica, Israel si Franta.

Christopher M. Gilliam-pastor, fondator al Asociatiei FishForMen.

John Gray-director asociat al organizatiei Union Mission Ministries, licentiat in teologie si finante.

James McPherson-invatator de Scoala Duminicala, compozitor si interpret, ultimul album editat se numeste:”It is well with my soul”.

Max Chappell-Invatator de Scoala Duminicala.
Michael T. Dailey-pastor si scriitor, misionar cu o bogata experienta in lucrarea din Cehia, Albania, Moldova, Grecia, Germania, Kenya si Uganda.
George Edward Noble-pastor cu o bogata experienta, capelan.

Grupul de americani va fi insotit de Linda Vaughan, director executiv al organizatiei Union Mission Ministries. Sora Linda va organiza o conferinta cu femeile din Lugoj in aceeasi perioada de timp.

Conferinţa va avea loc la Biserica Creştină “Harul” din Lugoj, str. Plopilor nr. 10, telefon 0256-352.849.

Organizatorii asigură cazarea şi masa pentru toţi participanţii.

Pentru informaţii şi înscrieri sunaţi la 0722-708172, e-mail: harul_tutac@yahoo.com.

Sursa : http://www.baptist-tm.ro/legalismul-sau-harul-conferinta/

Ce este statul ?

2011-12-30T14:02:00.001+02:00

O întrebare aparent banală cel puţin până la momentul în care încerci să-i găseşti un răspuns:

Nietzsche, “O turmă bălaie de animale de pradă, o rasă de stăpâni şi de cuceritori care, cu toată organizarea militară şi întreaga ei putere de constrângere se năpusteşte cu înspăimântătoarele sale fălci asupra unei populaţii care-o depăşeşte copleşitor ca număr, dar care-a rămas la starea de anorganic… aceasta este originea statului.”

Lester Ward, “Statul, întrucât se opune organizării tribale, începe prin cucerirea unei rase de către alta.”

Oppenheimer, “Pretutindeni, vedem un trib războinic încălcând frontierele unui popor mai slab, apoi transformându-se în nobilime şi întemeind statul.”

Cea mai interesantă teorie, dintre sutele găsite, o are istoricul şi filosoful Will Durant. Iată ce spunea el:

“Statul se instituie cu uşurinţă când reuşeşte să unească un anumit număr de grupuri, ce trăiesc într-o stare foarte apropiată de natură, într-un întreg mai bine ordonat şi mai apt pentru comerţ. Şi nici chiar atunci acest regim nu poate dăinui cu adevărat, decât dacă progresul invenţiilor a pus la dispoziţia clasei dominante mijloace suficient de puternice încât să înăbuşe orice revoltă. În timp, populaţia uită originea autorităţii care o domină. … Orice stat a început prin constrângere; apoi supunerea a devenit inconştientă şi, curând, fiecare cetăţean şi-a simţit inima tresărindu-i de loialitate la vederea drapelului. ”

Aici va puteti exprima parerea si sa dati propria definitie.

2011-12-28T09:34:00.001+02:00

"Dacă doreşti să fii un lider, vei fi repede frustrat, căci foarte puţini oameni doresc să fie conduşi. Dar dacă ţinteşti să fii un slujitor, nu vei fi niciodată frustrat" Frank F. Warren

Acest citat mi se potriveste cel mai bine deoarece am dorit sa fiu un lider însă mi-am dat seama cat de greu este si am obosit, așa că m-am decis sa fiu un slujitor al celor care au nevoie de consultații juridice. Acum sunt implinit.

Aici aţi găsit omul potrivit...omul care are răspuns la toate întrebările. Absolut la toate întrebările, dacă aveţi în vedere că şi răspunsul ,,Nu ştiu” este tot un răspuns.

Prin intermediul acestui blog ofer consultații in domeniul:

- învațământului- nivel preșcolar și școlar

- înființării și funcționării asociațiilor și fundațiilor (ONG-urilor)

- cultic

- contractelor

- achizitiilor publice

- dreptul muncii

- dreptului (protectia) consumatorului

- circulatiei rutiere (contestatii PV contravenţie, asigurări, constat amiabil)

- proiectelor privind fonduri nerambursabile prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Pentru alte consultații, aveți adresa mea de contact: inistor@gmail.com.

Am să încerc să vă ţin la curent cu tot ceea ce este bun, drept şi demn de reţinut.

Ionuţ Nistor

Ce se întampla cu petițiile anonime?

2011-12-21T21:38:00.001+02:00

R: Potrivit art. 7 din Ordonanță nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiționarului nu se iau în considerare şi se clasează.

În sensul Ordonanței nr. 27/2002, prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poștă electronică, prin care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților şi instituțiilor publice centrale sau locale.

Va stau la dispoziție în cazul în care doriți sprijin în formularea corecta a unor contestații sau petiții (cereri, reclamații, sesizări sau propuneri formulate în scris ori prin poştă electronică) adresate autorităţilor şi instituțiilor publice centrale sau locale.

Cele 10 porunci

2011-12-19T17:28:00.001+02:00

După ce Şi-a scos poporul din robia Egiptului şi mai înainte ca să-i ducă în ţara făgăduită, Dumnezeu i-a aşezat pe evrei sub autoritatea „teocratici", dîndu-le la Sinai, Constituţia neamului: „cele 10 porunci" (Exod 20:1-17).

Niciodată nu au fost scrise principii mai valabile pentru sănătatea spirituală şi socială a oamenilor ca acestea. Cele 10 porunci au fost aşezate în piatră de însuşi degetul lui Dumnezeu (Exod 31:18).

„Decalogul" (cele zece cuvinte" - în limba greacă) se împarte în două seturi de porunci. Primele patru reglementează relaţia noastră pe verticala transcendentală, cu Dumnezeu, iar următoarele şase reglementează comportamentul nostru pe orizontală, în relaţiile interumane. Iată cum poate fi rezumat conţinutul celor zece porunci:

1. Crede şi încrede-te numai în Dumnezeu (Exod 20:3, 4).

2. Închină-te numai lui Dumnezeu (Exod 20:5, 6).

3. Nu folosi numele lui Dumnezeu cu uşurătate, ci dă-l toată cinstea (Exod 20:7).

4. Odihneşte-te în ziua de Sabat şi gîndeşte-te la Dumnezeu (Exod 20:8-11).

5. Respectă-ţi şi ascultă-ţi părinţii (Exod 20:12).

6. Să nu ucizi (Exod 20:13).

7. Fii credincios bărbatului sau soţiei tale (Exod 20:14).

8. Nu-ţi însuşi ceea ce aparţine altuia (Exod 20:15).

9. Nu minţi (Exod 20:16).

10. Fii mulţumit cu ceea ce ai (Exod 20:17).

Toate codurile legale ale lumii „civilizate" au fost aşezate pe temelia principiilor exprimate în cele 10 porunci. Cine le-a respectat, L-a respectat intuitiv pe Dumnezeu şi s-a respectat pe sine. Cine le-a călcat, s-a călcat pe sine în picioare şi a distrus climatul sănătos al societăţii.

1.300 de ani după darea Legii pe Sinai, Domnul Isus a reactualizat valabilitatea principiilor cuprinse în cele 10 porunci, spunînd în predica de pe munte: „Să nu vă închipuiţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile" (Mat. 5:17-18).

Poziţia creştinului faţă de Legea lui Moise este reglementată de „împlinirile" aduse de viaţa şi lucrarea mîntuitoare a lui Cristos. Noul Testament ne prezintă Biserica drept o comunitate de oameni mîntuiţi prin har, în sîngele ispăşitor al lui Cristos. Asupra acestor credincioşi, trecuţi prin moarte împreună cu Cristos, Legea nu mai are nici o putere de acuzare (Rom. 7:1-6; Gal. 2:1-18). Aceasta nu înseamnă însă că ea îşi pierde valoarea sau importanţa. Apostolul Pavel ne spune că Legea a fost şi rămîne importantă (Rom. 7:7-25). Pentru creştini, mărturia celor 10 porunci este vitală, şi iată de ce:

I. Ea continuă să ne păzească de păcat, punîndu-ne necurmat înainte standardul de sfinţenie divină.

II. Ea ne convinge de starea noastră de păcat şi păcătoşenie, îndreptîndu-ne necurmat spre iertarea oferită de Dumnezeu prin Cristos.

III. Ea ne determină să ne ţinem strînşi tare de Cristos, arătîndu-ne mereu că nu avem în noi înşine resurse suficiente să împlinim în mod desăvîrşit cele 10 porunci.

Deşi nu ne poate mîntui şi îndreptăţi înaintea lui Dumnezeu, Legea ne rămîne o oglindă în care ne putem vedea cu claritate caracterul, „un îndrumător" (pedagog) spre Cristos (Gal. 3:24) şi o mărturie a sfinţeniei divine.

Este important să vedem care a fost părerea Domnului Isus despre prevederile celor 10 porunci. Dacă vom citi cu atenţie, vom înţelege că, departe de a le desfiinţa, El le-a adîncit, ducîndu-le la nivelul energiilor puse la dispoziţia noastră de naşterea din nou şi de prezenţa Duhului Sfînt în inimile noastre.

Decalogul

Exod 20:3 „Să nu ai alţi Dumnezei afară de Mine"

Exod 20:4 „Să nu-ţi faci alţi dumnezei"

Exod 20:7 Să nu iei în deşert Numele Domnului"

Exod 20:8 Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti".

Exod 20:12 „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta".

Exod 20:13 Să nu ucizi".

Exod 20:14 „Să nu preacurveşti".

Exod 20:15 „Să nu furi".

Exod 20:16 „Să nu mărturiseşti strimb".

Exod 20:17 „Să nu pofteşti".

Dar Eu vă spun...

Matei 4:10 „Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti"

Luca 16:13 „Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni".

Matei 5:34 „Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu."

Marcu 2:27, 28 „Sabatul a fost făcut pentru om, nu omul pentru Sabat; Fiul Omului este Domn chiar şi al Sabatului".

Marcu 7:9-12 „...nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama sa".

Matei 5:22 „Ori şi cine se mînie... va cădea sub pedeapsa judecăţii".

Matei 5:28 „Cine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui".

Matei 5:40 „Oricui vrea să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa".

Matei 12:36 „Oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor".

Luca 12:15 „Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani".

Orice legislatură modernă ar face foarte bine dacă ar studia cu atenţie şi ar aplica principiile de etică şi echitate cuprinse nu numai în cele 10 porunci, ci în toate legile date evreilor de Dumnezeu prin Moise.

Care sunt instituţiile care gestionează şi administrează sistemele de pensii neintegrate sistemului public ?

2011-12-17T13:44:00.009+02:00

Ordinul 1730 din 20 noiembrie 2009-Instrucţiuni din 20/11/2009 pentru aplicarea prevederilor cap. IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional publica in anexa o lista - LISTA instituţiilor care gestionează şi administrează sistemele de pensii neintegrate sistemului public.

Acestea sunt:

Casa de Asigurări a Avocaţilor din România

Ministerul Administraţiei şi Internelor

Ministerul Apărării Naţionale

Serviciul Român de Informaţii

Biserica Romano-Catolică

Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România

Biserica Reformată din România

Biserica Unitariană din Transilvania

Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România

Uniunea Penticostală - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România

Biserica Evanghelică C.A. din România

Biserica Evanghelică-Lutherană din România

Care sunt prevederile legale cu privire la persoana juridica?

2011-12-13T19:43:00.000+02:00

Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice a fost abrogat de art. 230 din Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Incepand cu 1 oct. a intrat in vigoare Codul civil -Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 care, in acest domeniu, prevede:

TITLUL IV

Persoana juridicã

CAP. I

Dispoziţii generale

ART. 187

Elementele constitutive

Orice persoanã juridicã trebuie sã aibã o organizare de sine stãtãtoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizãrii unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general.

ART. 188

Calitatea de persoanã juridicã

Sunt persoane juridice entitãţile prevãzute de lege, precum şi orice alte organizaţii legal înfiinţate care, deşi nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condiţiile prevãzute la art. 187.

ART. 189

Categorii de persoane juridice

Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat.

ART. 190

Persoana juridicã de drept privat

Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, în mod liber, în una dintre formele prevãzute de lege.

ART. 191

Persoana juridicã de drept public

(1) Persoanele juridice de drept public se înfiinţeazã prin lege.

(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în cazurile anume prevãzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înfiinţa prin acte ale autoritãţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevãzute de lege.

ART. 192

Regimul juridic aplicabil

Persoanele juridice legal înfiinţate se supun dispoziţiilor aplicabile categoriei din care fac parte, precum şi celor cuprinse în prezentul cod, dacã prin lege nu se prevede altfel.

ART. 193

Efectele personalitãţii juridice

(1) Persoana juridicã participã în nume propriu la circuitul civil şi rãspunde pentru obligaţiile asumate cu bunurile proprii, afarã de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.

(2) Nimeni nu poate invoca împotriva unei persoane de bunã-credinţã calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dacã prin aceasta se urmãreşte ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.

CAP. II

Înfiinţarea persoanei juridice

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii comune

ART. 194

Modurile de înfiinţare

(1) Persoana juridicã se înfiinţeazã:

a) prin actul de înfiinţare al organului competent, în cazul autoritãţilor şi al instituţiilor publice, al unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi al operatorilor economici care se constituie de cãtre stat sau de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale. În toate cazurile, actul de înfiinţare trebuie sã prevadã în mod expres dacã autoritatea publicã sau instituţia publicã este persoanã juridicã;

b) prin actul de înfiinţare al celor care o constituie, autorizat, în condiţiile legii;

c) în orice alt mod prevãzut de lege.

(2) Dacã prin lege nu se dispune altfel, prin act de înfiinţare se înţelege actul de constituire a persoanei juridice şi, dupã caz, statutul acesteia.

ART. 195

Durata persoanei juridice

Persoana juridicã se înfiinţeazã pe duratã nedeterminatã, dacã prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel.

SECŢIUNEA a 2-a

Nulitatea persoanei juridice

ART. 196

Cauzele de nulitate

(1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatatã sau, dupã caz, declaratã de instanţa judecãtoreascã numai atunci când:

a) lipseşte actul de înfiinţare sau nu a fost încheiat în forma autenticã în situaţiile anume prevãzute de lege;

b) toţi fondatorii sau asociaţii au fost, potrivit legii, incapabili, la data înfiinţãrii persoanei juridice;

c) obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri;

d) lipseşte autorizaţia administrativã necesarã pentru înfiinţarea acesteia;

e) actul de înfiinţare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate;

f) actul de înfiinţare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaţilor ori capitalul social subscris şi vãrsat;

g) s-au încãlcat dispoziţiile legale privind patrimoniul iniţial sau capitalul social minim, subscris şi vãrsat;

h) nu s-a respectat numãrul minim de fondatori sau asociaţi prevãzut de lege;

i) au fost nesocotite alte dispoziţii legale imperative prevãzute sub sancţiunea nulitãţii actului de înfiinţare a persoanei juridice.

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) lit. a), c)-g) se sancţioneazã cu nulitatea absolutã.

ART. 197

Aspectele speciale privind regimul nulitãţii

(1) Nulitatea relativã a persoanei juridice poate fi invocatã în termen de un an de la data înregistrãrii sau înfiinţãrii acesteia, dupã caz.

(2) Nulitatea absolutã sau relativã a persoanei juridice se acoperã în toate cazurile, dacã, pânã la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe de judecatã, cauza de nulitate a fost înlãturatã.

ART. 198

Efectele nulitãţii

(1) De la data la care hotãrârea judecãtoreascã de constatare sau declarare a nulitãţii a devenit definitivã, persoana juridicã înceteazã fãrã efect retroactiv şi intrã în lichidare.

(2) Prin hotãrârea judecãtoreascã de constatare sau declarare a nulitãţii se numesc şi lichidatorii.

(3) Hotãrârea judecãtoreascã definitivã se comunicã, din oficiu, spre a fi notatã în toate registrele publice în care persoana juridicã a fost înregistratã sau, dupã caz, menţionatã.

(4) În toate cazurile, fondatorii sau asociaţii rãspund, în condiţiile legii, pentru obligaţiile persoanei juridice care s-au nãscut în sarcina acesteia de la data înfiinţãrii ei şi pânã la data notãrii în registrele publice a hotãrârii judecãtoreşti prevãzute la alin. (3).

ART. 199

Regimul actelor juridice încheiate cu terţii

(1) Constatarea sau, dupã caz, declararea nulitãţii nu aduce atingere actelor încheiate anterior în numele persoanei juridice de cãtre organele de administrare, direct sau prin reprezentare, dupã caz.

(2) Nici persoana juridicã şi nici fondatorii sau asociaţii nu pot opune terţilor nulitatea acesteia, în afarã de cazul în care se dovedeşte cã aceştia cunoşteau cauza de nulitate la momentul încheierii actului.

SECŢIUNEA a 3-a

Înregistrarea persoanei juridice

ART. 200

Înregistrarea persoanei juridice

(1) Persoanele juridice sunt supuse înregistrãrii, dacã legile care le sunt aplicabile prevãd aceastã înregistrare.

(2) Prin înregistrare se înţelege înscrierea, înmatricularea sau, dupã caz, orice altã formalitate de publicitate prevãzutã de lege, fãcutã în scopul dobândirii personalitãţii juridice sau al luãrii în evidenţã a persoanelor juridice legal înfiinţate, dupã caz.

(3) Înregistrarea se face la cerere sau, în cazurile anume prevãzute de lege, din oficiu.

ART. 201

Obligaţia de verificare a documentelor publicate

Persoana juridicã este obligatã sã verifice identitatea dintre textul actului constitutiv sau al statutului şi textul depus la registrul public şi cel apãrut într-o publicaţie oficialã. În caz de neconcordanţã, terţii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste texte, în afarã de cazul în care se face dovada cã ei cunoşteau textul depus la registru.

ART. 202

Lipsa înregistrãrii

(1) Dacã înregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv, persoana juridicã nu se considerã legal înfiinţatã cât timp înregistrarea nu a fost efectuatã.

(2) Dacã însã înregistrarea este cerutã numai pentru opozabilitate faţã de terţi, actele sau faptele juridice fãcute în numele sau în contul persoanei juridice, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevãzutã în acest scop de lege, nu pot fi opuse terţilor, în afarã de cazul în care se face dovada cã aceştia cunoşteau cã publicitatea nu a fost îndeplinitã.

ART. 203

Rãspunderea pentru neefectuarea formalitãţilor de înregistrare

Fondatorii, reprezentanţii persoanei juridice supuse înregistrãrii, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale acesteia rãspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neîndeplinirea formalitãţilor de înregistrare a persoanei juridice, dacã aceste formalitãţi trebuiau sã fie cerute de aceste persoane.

ART. 204

Înregistrarea modificãrilor aduse actului de înfiinţare

Dispoziţiile art. 200-203 sunt aplicabile şi în cazul înregistrãrii modificãrilor aduse actului de înfiinţare a persoanei juridice, realizate cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege sau de actul de înfiinţare a acesteia, dupã caz.

CAP. III

Capacitatea civilã a persoanei juridice

SECŢIUNEA 1
Capacitatea de folosinţã a persoanei juridice

ART. 205
Data dobândirii capacitãţii de folosinţã

(1) Persoanele juridice care sunt supuse înregistrãrii au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii de la data înregistrãrii lor.

(2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii, dupã caz, potrivit art. 194, de la data actului de înfiinţare, de la data autorizãrii constituirii lor sau de la data îndeplinirii oricãrei alte cerinţe prevãzute de lege.

(3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevãzute la alin. (1) pot, chiar de la data actului de înfiinţare, sã dobândeascã drepturi şi sã îşi asume obligaţii, însã numai în mãsura necesarã pentru ca persoana juridicã sã ia fiinţã în mod valabil.

(4) Fondatorii, asociaţii, reprezentanţii şi orice alte persoane care au lucrat în numele unei persoane juridice în curs de constituire rãspund nelimitat şi solidar faţã de terţi pentru actele juridice încheiate în contul acesteia cu încãlcarea dispoziţiilor alin. (3), în afarã de cazul în care persoana juridicã nou-creatã, dupã ce a dobândit personalitate juridicã, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei juridice încã de la data încheierii lor şi produc efecte depline.

ART. 206

Conţinutul capacitãţii de folosinţã

(1) Persoana juridicã poate avea orice drepturi şi obligaţii civile, afarã de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparţine decât persoanei fizice.

(2) Persoanele juridice fãrã scop lucrativ pot avea doar acele drepturi şi obligaţii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.

(3) Actul juridic încheiat cu încãlcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (2) este lovit de nulitate absolutã.

ART. 207

Desfãşurarea activitãţilor autorizate

(1) În cazul activitãţilor care trebuie autorizate de organele competente, dreptul de a desfãşura asemenea activitãţi se naşte numai din momentul obţinerii autorizaţiei respective, dacã prin lege nu se prevede altfel.

(2) Actele şi operaţiunile sãvârşite fãrã autorizaţiile prevãzute de lege sunt lovite de nulitate absolutã, iar persoanele care le-au fãcut rãspund nelimitat şi solidar pentru toate prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sancţiuni prevãzute de lege.

ART. 208

Capacitatea de a primi liberalitãţi

Prin excepţie de la prevederile art. 205 alin. (3) şi dacã prin lege nu se dispune altfel, orice persoanã juridicã poate primi liberalitãţi în condiţiile dreptului comun, de la data actului de înfiinţare sau, în cazul fundaţiilor testamentare, din momentul deschiderii moştenirii testatorului, chiar şi în cazul în care liberalitãţile nu sunt necesare pentru ca persoana juridicã sã ia fiinţã în mod legal.

SECŢIUNEA a 2-a

Capacitatea de exerciţiu şi funcţionarea persoanei juridice

§1. Capacitatea de exerciţiu

ART. 209

Data dobândirii capacitãţii de exerciţiu

(1) Persoana juridicã îşi exercitã drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.

(2) Au calitatea de organe de administrare, în sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate sã acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice.

(3) Raporturile dintre persoana juridicã şi cei care alcãtuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dacã nu s-a prevãzut altfel prin lege, actul de constituire sau statut.

ART. 210

Lipsa organelor de administrare

(1) Pânã la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor care privesc persoana juridicã se fac de cãtre fondatori ori de cãtre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate în acest scop.

(2) Actele juridice încheiate de cãtre fondatori sau de cãtre persoanele desemnate cu depãşirea puterilor conferite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru înfiinţarea persoanei juridice, precum şi actele încheiate de alte persoane nedesemnate obligã persoana juridicã în condiţiile gestiunii de afaceri.

(3) Cel care contracteazã pentru persoana juridicã rãmâne personal ţinut faţã de terţi dacã aceasta nu se înfiinţeazã ori dacã nu îşi asumã obligaţia contractatã, în afara cazului când prin contract a fost exonerat de aceastã obligaţie.

ART. 211

Incapacitãţi şi incompatibilitãţi

(1) Nu pot face parte din organele de administrare şi de control ale persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exerciţiu restrânsã, cei decãzuţi din dreptul de a exercita o funcţie în cadrul acestor organe, precum şi cei declaraţi prin lege sau prin actul de constituire incompatibili sã ocupe o astfel de funcţie.

(2) Actele încheiate cu încãlcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt anulabile. Acestea nu pot fi anulate pentru simplul fapt cã persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori incompatibile, dupã caz, sau pentru cã acestea au fost numite cu încãlcarea dispoziţiilor legale ori statutare, dacã nu s-a produs o vãtãmare.

§2. Funcţionarea persoanei juridice

ART. 212

Actele emise de organele persoanei juridice

(1) Hotãrârile şi deciziile luate de organele de conducere şi administrare în condiţiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat împotrivã.

(2) Faţã de terţi hotãrârile şi deciziile luate în condiţiile legii, ale actului de constituire sau ale statutului produc efecte numai de la data publicãrii lor, în cazurile şi condiţiile prevãzute de lege, în afarã de cazul în care se face dovada cã aceştia le-au cunoscut pe altã cale.

ART. 213

Obligaţiile membrilor organelor de administrare

Membrii organelor de administrare ale unei persoane juridice trebuie sã acţioneze în interesul acesteia, cu prudenţa şi diligenţa cerute unui bun proprietar.

ART. 214

Separarea patrimoniilor

(1) Membrii organelor de administrare au obligaţia sã asigure şi sã menţinã separaţia dintre patrimoniul persoanei juridice şi propriul lor patrimoniu.

(2) Ei nu pot folosi în profitul ori în interesul lor sau al unor terţi, dupã caz, bunurile persoanei juridice ori informaţiile pe care le obţin în virtutea funcţiei lor, afarã de cazul în care ar fi autorizaţi în acest scop de cãtre cei care i-au numit.

ART. 215

Contrarietatea de interese

(1) Este anulabil actul juridic încheiat în frauda intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de administrare, dacã acesta din urmã, soţul, ascendenţii sau descendenţii lui, rudele în linie colateralã sau afinii sãi, pânã la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes sã se încheie acel act şi dacã partea cealaltã a cunoscut sau trebuia sã cunoascã acest lucru.

(2) Atunci când cel care face parte din organele de administrare ale persoanei juridice ori una dintre persoanele prevãzute la alin. (1) are interes într-o problemã supusã hotãrârii acestor organe, trebuie sã înştiinţeze persoana juridicã şi sã nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta. În caz contrar, el rãspunde pentru daunele cauzate persoanei juridice, dacã fãrã votul lui nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerutã.

ART. 216

Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice

(1) Hotãrârile şi deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justiţie de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotrivã şi au cerut sã se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţã, în termen de 15 zile de la data când li s-a comunicat copia de pe hotãrârea sau decizia respectivã ori de la data când a avut loc şedinţa, dupã caz.

(2) Administratorii nu pot însã ataca hotãrârea privitoare la revocarea lor din funcţie. Ei au numai dreptul de a fi despãgubiţi, dacã revocarea a fost nejustificatã sau intempestivã şi au suferit astfel un prejudiciu.

(3) Cererea de anulare se soluţioneazã în camera de consiliu de cãtre instanţa competentã în circumscripţia cãreia persoana juridicã îşi are sediul, în contradictoriu cu persoana juridicã în cauzã, reprezentatã prin administratori. Hotãrârea instanţei este supusã numai apelului.

(4) Dacã hotãrârea este atacatã de toţi administratorii, persoana juridicã este reprezentatã în justiţie de persoana desemnatã de preşedintele instanţei dintre membrii persoanei juridice, care va îndeplini mandatul cu care a fost însãrcinatã pânã când organul de conducere competent, convocat în acest scop, va alege o altã persoanã.

(5) Hotãrârea definitivã de anulare va fi menţionatã în registrul public în care este înregistratã persoana juridicã, fiind opozabilã de la aceastã datã faţã de orice persoanã, inclusiv faţã de membrii acelei persoane juridice.

(6) Dacã se invocã motive de nulitate absolutã, dreptul la acţiunea în constatarea nulitãţii este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulatã de orice persoanã interesatã. Dispoziţiile alin. (3)-(5) rãmân aplicabile.

(7) Prevederile prezentului articol se aplicã în mãsura în care prin legi speciale nu se dispune altfel.

ART. 217

Suspendarea actelor atacate

(1) Odatã cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţã preşedinţialã, suspendarea executãrii actelor atacate.

(2) Pentru a încuviinţa suspendarea, instanţa îl poate obliga pe reclamant sã depunã o cauţiune, în condiţiile legii.

ART. 218

Participarea la circuitul civil

(1) Actele juridice fãcute de organele de administrare ale persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice înseşi.

(2) În raporturile cu terţii, persoana juridicã este angajatã prin actele organelor sale, chiar dacã aceste acte depãşesc puterea de reprezentare conferitã prin actul de constituire sau statut, în afarã de cazul în care ea dovedeşte cã terţii o cunoşteau la data încheierii actului. Simpla publicare a actului de constituire sau a statutului persoanei juridice nu constituie dovada cunoaşterii acestui fapt.

(3) Clauzele sau dispoziţiile actului de constituire ori ale statutului, precum şi hotãrârile organelor statutare ale persoanei juridice care limiteazã sau lãrgesc puterile conferite exclusiv de lege acestor organe sunt considerate nescrise, chiar dacã au fost publicate.

ART. 219

Rãspunderea pentru fapte juridice

(1) Faptele licite sau ilicite sãvârşite de organele persoanei juridice obligã însãşi persoana juridicã, însã numai dacã ele au legãturã cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

(2) Faptele ilicite atrag şi rãspunderea personalã şi solidarã a celor care le-au sãvârşit, atât faţã de persoana juridicã, cât şi faţã de terţi.

ART. 220

Rãspunderea membrilor organelor persoanei juridice

(1) Acţiunea în rãspundere împotriva administratorilor, cenzorilor, directorilor şi a altor persoane care au acţionat în calitate de membri ai organelor persoanei juridice, pentru prejudiciile cauzate persoanei juridice de cãtre aceştia prin încãlcarea îndatoririlor stabilite în sarcina lor, aparţine, în numele persoanei juridice, organului de conducere competent, care va decide cu majoritatea cerutã de lege, iar în lipsã, cu majoritatea cerutã de prevederile statutare.

(2) Hotãrârea poate fi luatã chiar dacã problema rãspunderii persoanelor prevãzute la alin. (1) nu figureazã pe ordinea de zi.

(3) Organul de conducere competent desemneazã cu aceeaşi majoritate persoana însãrcinatã sã exercite acţiunea în justiţie.

(4) Dacã s-a hotãrât introducerea acţiunii în rãspundere împotriva administratorilor, mandatul acestora înceteazã de drept şi organul de conducere competent va proceda la înlocuirea lor.

(5) În cazul în care acţiunea se introduce împotriva directorilor angajaţi în baza unui alt contract decât a unui contract individual de muncã, aceştia sunt suspendaţi de drept din funcţie pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti.

§3. Dispoziţii speciale

ART. 221

Rãspunderea persoanelor juridice de drept public

Dacã prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organele lor, în aceleaşi condiţii ca persoanele juridice de drept privat.

ART. 222

Independenţa patrimonialã

Persoana juridicã având în subordine o altã persoanã juridicã nu rãspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmã şi nici persoana juridicã subordonatã nu rãspunde pentru persoana juridicã faţã de care este subordonatã, dacã prin lege nu se dispune altfel.

ART. 223

Statul şi unitãţile administrativ-teritoriale

(1) În raporturile civile în care se prezintã nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi şi obligaţii, statul participã prin Ministerul Finanţelor Publice, afarã de cazul în care legea stabileşte un alt organ în acest sens.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzãtor şi unitãţilor administrativ-teritoriale care participã la raporturile civile în nume propriu, prin organele prevãzute de lege.

ART. 224

Rãspunderea civilã a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale

(1) Dacã prin lege nu se dispune altfel, statul nu rãspunde decât în mod subsidiar pentru obligaţiile organelor, autoritãţilor şi instituţiilor publice care sunt persoane juridice şi niciuna dintre aceste persoane juridice nu rãspunde pentru obligaţiile statului.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzãtor şi unitãţilor administrativ-teritoriale care nu rãspund decât în mod subsidiar pentru obligaţiile organelor, instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea acestora atunci când acestea au personalitate juridicã.

CAP. IV

Identificarea persoanei juridice

ART. 225

Naţionalitatea persoanei juridice

Sunt de naţionalitate românã toate persoanele juridice al cãror sediu, potrivit actului de constituire sau statutului, este stabilit în România.

ART. 226

Denumirea persoanei juridice

(1) Persoana juridicã poartã denumirea stabilitã, în condiţiile legii, prin actul de constituire sau prin statut.

(2) Odatã cu înregistrarea persoanei juridice se vor trece în registrul public denumirea ei şi celelalte atribute de identificare.

ART. 227

Sediul persoanei juridice

(1) Sediul persoanei juridice se stabileşte potrivit actului de constituire sau statutului.

(2) În funcţie de obiectul de activitate, persoana juridicã poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentanţele sale teritoriale şi punctele de lucru. Dispoziţiile art. 97 sunt aplicabile în mod corespunzãtor.

ART. 228

Schimbarea denumirii şi sediului

Persoana juridicã poate sã îşi schimbe denumirea sau sediul, în condiţiile prevãzute de lege.

ART. 229

Dovada denumirii şi sediului

(1) În raporturile cu terţii, dovada denumirii şi a sediului persoanei juridice se face cu menţiunile înscrise în registrele de publicitate sau de evidenţã prevãzute de lege pentru persoana juridicã respectivã.

(2) În lipsa acestor menţiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii şi a sediului nu va putea fi opusã altor persoane.

ART. 230

Alte atribute de identificare

În funcţie de specificul obiectului de activitate, persoana juridicã mai poate avea şi alte atribute de identificare, cum sunt numãrul de înregistrare în registrul comerţului sau într-un alt registru public, codul unic de înregistrare şi alte elemente de identificare, în condiţiile legii.

ART. 231

Menţiuni obligatorii

Toate documentele, indiferent de formã, care emanã de la persoana juridicã trebuie sã cuprindã denumirea şi sediul, precum şi alte atribute de identificare, în cazurile prevãzute de lege, sub sancţiunea plãţii de daune-interese persoanei prejudiciate.

CAP. V

Reorganizarea persoanei juridice

ART. 232

Noţiune

Reorganizarea persoanei juridice este operaţiunea juridicã în care pot fi implicate una sau mai multe persoane juridice şi care are ca efecte înfiinţarea, modificarea ori încetarea acestora.

ART. 233

Modurile de reorganizare

(1) Reorganizarea persoanei juridice se realizeazã prin fuziune, prin divizare sau prin transformare.

(2) Reorganizarea se face cu respectarea condiţiilor prevãzute pentru dobândirea personalitãţii juridice, în afarã de cazurile în care prin lege, actul de constituire sau statut se dispune altfel.

ART. 234

Fuziunea

Fuziunea se face prin absorbţia unei persoane juridice de cãtre o altã persoanã juridicã sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alcãtui o persoanã juridicã nouã.

ART. 235

Efectele fuziunii

(1) În cazul absorbţiei, drepturile şi obligaţiile persoanei juridice absorbite se transferã în patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.

(2) În cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile şi obligaţiile acestora se transferã în patrimoniul persoanei juridice nou-înfiinţate.

ART. 236

Divizarea

(1) Divizarea poate fi totalã sau parţialã.

(2) Divizarea totalã se face prin împãrţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între douã sau mai multe persoane juridice care existã deja sau care se înfiinţeazã prin divizare.

(3) Divizarea parţialã constã în desprinderea unei pãrţi din patrimoniul unei persoane juridice, care continuã sã existe, şi în transmiterea acestei pãrţi cãtre una sau mai multe persoane juridice care existã sau care se înfiinţeazã în acest mod.

ART. 237

Efectele divizãrii

(1) Patrimoniul persoanei juridice care a încetat de a avea fiinţã prin divizare se împarte în mod egal între persoanele juridice dobânditoare, dacã prin actul ce a dispus divizarea nu s-a stabilit o altã proporţie.

(2) În cazul divizãrii parţiale, când o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde şi se transmite unei singure persoane juridice deja existente sau care se înfiinţeazã în acest mod, reducerea patrimoniului persoanei juridice divizate este proporţionalã cu partea transmisã.

(3) În cazul în care partea desprinsã se transmite mai multor persoane juridice deja existente sau care se înfiinţeazã în acest mod, împãrţirea patrimoniului între persoana juridicã faţã de care s-a fãcut desprinderea şi persoanele juridice dobânditoare se va face potrivit dispoziţiilor alin. (2), iar între persoanele juridice dobânditoare, împãrţirea pãrţii desprinse se va face potrivit dispoziţiilor alin. (1), ce se vor aplica în mod corespunzãtor.

ART. 238

Întinderea rãspunderii în caz de divizare

(1) În cazul divizãrii, fiecare dintre persoanele juridice dobânditoare va rãspunde:

a) pentru obligaţiile legate de bunurile care formeazã obiectul drepturilor dobândite sau pãstrate integral;

b) pentru celelalte obligaţii ale persoanei juridice divizate, proporţional cu valoarea drepturilor dobândite sau pãstrate, socotitã dupã scãderea obligaţiilor prevãzute la lit. a).

(2) Dacã o persoanã juridicã înfiinţatã în condiţiile art. 194 alin. (1) lit. a) este supusã divizãrii, prin actul de reorganizare se va putea stabili şi un alt mod de repartizare a obligaţiilor decât acela prevãzut în prezentul articol.

ART. 239

Repartizarea contractelor în caz de divizare

În caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispoziţiilor art. 206 alin. (2), art. 237 şi 238, astfel încât executarea fiecãruia dintre ele sã se facã în întregime de cãtre o singurã persoanã juridicã dobânditoare, afarã numai dacã aceasta nu este cu putinţã.

ART. 240

Încetarea unor contracte

(1) În cazul contractelor încheiate în considerarea calitãţii persoanei juridice supuse reorganizãrii, acestea nu îşi înceteazã efectele, cu excepţia cazului în care pãrţile au stipulat expres contrariul sau menţinerea ori repartizarea contractului este condiţionatã de acordul pãrţii interesate.

(2) Dacã menţinerea sau repartizarea contractului este condiţionatã de acordul pãrţii interesate, aceasta va fi notificatã sau, dupã caz, înştiinţatã prin scrisoare recomandatã, cu confirmare de primire, pentru a-şi da ori nu consimţãmântul în termen de 10 zile lucrãtoare de la comunicarea notificãrii sau înştiinţãrii. Lipsa de rãspuns în acest termen echivaleazã cu refuzul de menţinere sau preluare a contractului de cãtre persoana juridicã succesoare.

ART. 241

Transformarea persoanei juridice

(1) Transformarea persoanei juridice intervine în cazurile prevãzute de lege, atunci când o persoanã juridicã îşi înceteazã existenţa, concomitent cu înfiinţarea, în locul ei, a unei alte persoane juridice.

(2) În cazul transformãrii, drepturile şi obligaţiile persoanei juridice care şi-a încetat existenţa se transferã în patrimoniul persoanei juridice nou-înfiinţate, cu excepţia cazului în care prin actul prin care s-a dispus transformarea se prevede altfel. În aceste din urmã cazuri, dispoziţiile art. 239, 240 şi 243 rãmân aplicabile.

ART. 242

Data transmiterii drepturilor şi obligaţiilor

(1) În cazul reorganizãrii persoanelor juridice supuse înregistrãrii, transmiterea drepturilor şi obligaţiilor se realizeazã atât între pãrţi, cât şi faţã de terţi, numai prin înregistrarea operaţiunii şi de la data acesteia.

(2) În ceea ce priveşte celelalte persoane juridice nesupuse înregistrãrii, transmiterea drepturilor şi obligaţiilor, în cazurile prevãzute la alin. (1), se realizeazã atât între pãrţi, cât şi faţã de terţi, numai pe data aprobãrii de cãtre organul competent a inventarului, a bilanţului contabil întocmit în vederea predãrii-primirii, a evidenţei şi a repartizãrii tuturor contractelor în curs de executare, precum şi a oricãror alte asemenea acte prevãzute de lege.

(3) În cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale se dobândesc numai prin înscrierea în cartea funciarã, în baza actului de reorganizare încheiat în formã autenticã sau, dupã caz, a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea, în ambele situaţii însoţit, dacã este cazul, de certificatul de înregistrare a persoanei juridice nou-înfiinţate.

ART. 243

Opoziţii

(1) Actele prin care s-a hotãrât reorganizarea pot fi atacate, dacã prin lege nu se dispune altfel, prin opoziţie, de cãtre creditori şi orice alte persoane interesate, în termen de 30 de zile de la data când au luat cunoştinţã de aprobarea reorganizãrii, dar nu mai târziu de un an de la data publicãrii acesteia, sau, dupã caz, de la data aprobãrii acesteia de cãtre organul competent, potrivit legii.

(2) Opoziţia suspendã executarea faţã de oponenţi pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti, în afarã de cazul în care persoana juridicã debitoare face dovada executãrii obligaţiilor sau oferã garanţii acceptate de creditori ori încheie cu aceştia un acord pentru plata datoriilor.

(3) Opoziţia se judecã în camera de consiliu, cu citarea pãrţilor, de cãtre instanţa competentã.

(4) Hotãrârea pronunţatã asupra opoziţiei este supusã numai apelului.

CAP. VI

Încetarea persoanei juridice

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

ART. 244

Modurile de încetare

Persoana juridicã înceteazã, dupã caz, prin constatarea ori declararea nulitãţii, prin fuziune, divizare totalã, transformare, dizolvare sau desfiinţare ori printr-un alt mod prevãzut de actul constitutiv sau de lege.

SECŢIUNEA a 2-a

Dizolvarea persoanei juridice

ART. 245

Dizolvarea persoanelor juridice de drept privat

Persoanele juridice de drept privat se dizolvã:

a) dacã termenul pentru care au fost constituite s-a împlinit;

b) dacã scopul a fost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit;

c) dacã scopul pe care îl urmãresc sau mijloacele întrebuinţate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice ori dacã ele urmãresc un alt scop decât cel declarat;

d) prin hotãrârea organelor competente ale acestora;

e) prin orice alt mod prevãzut de lege, actul de constituire sau statut.

ART. 246

Dizolvarea persoanelor juridice de drept public

Persoanele juridice de drept public se dizolvã numai în cazurile şi în condiţiile anume prevãzute de lege.

ART. 247

Opoziţii

În cazul în care persoana juridicã se dizolvã prin hotãrârea organului competent, creditorii sau orice alte persoane interesate pot face opoziţie, dispoziţiile art. 243 aplicându-se în mod corespunzãtor.

ART. 248

Lichidarea

(1) Prin efectul dizolvãrii persoana juridicã intrã în lichidare în vederea valorificãrii activului şi a plãţii pasivului.

(2) Persoana juridicã îşi pãstreazã capacitatea civilã pentru operaţiunile necesare lichidãrii pânã la finalizarea acesteia.

(3) Dacã încetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divizare totalã, nu se declanşeazã procedura lichidãrii.

ART. 249

Destinaţia bunurilor rãmase dupã lichidare

(1) Oricare ar fi cauzele dizolvãrii, bunurile persoanei juridice rãmase dupã lichidare vor primi destinaţia stabilitã în actul de constituire sau statut ori destinaţia stabilitã în hotãrârea organului competent luatã înainte de dizolvare.

(2) În lipsa unei asemenea prevederi în actul de constituire sau statut ori în lipsa unei hotãrâri luate în condiţiile alin. (1), precum şi în cazul în care prevederea sau hotãrârea este contrarã legii sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului, bunurile rãmase dupã lichidare se atribuie de instanţa competentã, prin hotãrâre supusã numai apelului, unei persoane juridice cu scop identic sau asemãnãtor, dacã prin lege nu se prevede altfel. Atunci când existã mai multe astfel de persoane juridice, lichidatorul propune cel puţin 3 persoane juridice, caz în care bunurile se atribuie prin tragere la sorţi.

(3) În cazul în care persoana juridicã a fost dizolvatã pentru motivele prevãzute la art. 245 lit. d), precum şi în cazul în care nicio persoanã juridicã nu este de acord cu preluarea bunurilor rãmase dupã lichidare în condiţiile alin. (2), acestea vor trece în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului în a cãrui razã teritorialã se aflã bunurile.

(4) În toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rãmase dupã lichidare are loc la data preluãrii lor de cãtre beneficiari, dacã prin lege nu se prevede altfel. Procesul-verbal de predare-primire şi hotãrârea judecãtoreascã rãmasã definitivã, în cazurile prevãzute la alin. (2) ori (3), constituie titlu de proprietate sau, dupã caz, pot servi drept temei juridic pentru intabularea în cartea funciarã. În cazul bunurilor imobile, dispoziţiile art. 1.244 şi cele în materie de carte funciarã rãmân aplicabile.

SECŢIUNEA a 3-a

Dispoziţii speciale

ART. 250

Desfiinţarea unor persoane juridice

(1) Persoanele juridice înfiinţate de cãtre autoritãţile publice centrale sau locale, nesupuse dizolvãrii, pot fi desfiinţate prin hotãrârea organului care le-a înfiinţat.

(2) În acest caz, dacã organul competent nu a dispus altfel, drepturile şi obligaţiile persoanei juridice desfiinţate se transferã persoanei juridice dobânditoare, proporţional cu valoarea bunurilor transmise acesteia, ţinându-se însã seama şi de natura obligaţiilor respective.

ART. 251

Data încetãrii personalitãţii juridice

(1) Persoanele juridice supuse înregistrãrii înceteazã la data radierii din registrele în care au fost înscrise.

(2) Celelalte persoane juridice înceteazã la data actului prin care s-a dispus încetarea sau, dupã caz, la data îndeplinirii oricãrei alte cerinţe prevãzute de lege.

DECIZIA nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul in interesul legi, referitor la aplicarea dispozitiilor Legii nr. 119/2010

2011-12-12T20:02:00.003+02:00

DECIZIA nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul in interesul legi, referitor la aplicarea dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constitutie, art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia europeana a drepturilor omului si art. 14 din Conventie, referitoare la recalcularea pensiilor prevazute de art. 1 din lege

EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011

Data Intrarii in vigoare: 27 Decembrie 2011
-------------------------------------------------------------------------

    Dosar nr. 29/2011

    Rodica Aida Popa - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului
    Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile
    Gabriela Victoria Bîrsan - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
    Adrian Bordea - preşedintele Secţiei a II-a civile
    Corina Jîjîie - preşedintele Secţiei penale
    Georgeta Carmen Negrilã - judecãtor la Secţia I civilã, judecãtor-raportor
    Doina Popescu - judecãtor la Secţia I civilã
    Minodora Carmen Ianoşi - judecãtor la Secţia I civilã
    Nina Ecaterina Grigoraş - judecãtor la Secţia I civilã
    Eugenia Puşcaşiu - judecãtor la Secţia I civilã
    Alina Macavei - judecãtor la Secţia I civilã
    Lucia Paulina Brehar - judecãtor la Secţia a II-a civilã
    Marian Budã - judecãtor la Secţia a II-a civilã
    Maura Olaru - judecãtor la Secţia a II-a civilã
    Nela Petrişor - judecãtor la Secţia a II-a civilã
    Carmen Trãnica Teau - judecãtor la Secţia a II-a civilã
    Adriana Chioseaua - judecãtor la Secţia a II-a civilã, judecãtor-raportor
    Ioana Iacob - judecãtor la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Ionel Barbã - judecãtor la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Liliana Vişan - judecãtor la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Luiza Maria Pãun - judecãtor la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Carmen Ilie - judecãtor la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, judecãtor-raportor
    Eugenia Marin - judecãtor la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    Sofica Dumitraşcu - judecãtor la Secţia penalã
    Georgeta Barbãlatã - judecãtor la Secţia penalã

    Completul competent sã judece recursul în interesul legii ce formeazã obiectul Dosarului nr. 29/2011 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 330^6 alin. (2) din Codul de procedurã civilã, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, şi ale art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    Şedinţa completului este prezidatã de doamna judecãtor Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin.
    La şedinţa de judecatã participã magistratul-asistent-şef al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent sã judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeanã a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevãzute de art. 1 din lege.
    Magistratul-asistent prezintã referatul cauzei, arãtând cã la dosarul cauzei au fost depuse extrase de jurisprudenţã, note scrise, puncte de vedere şi o cerere de intervenţie în interes propriu formulatã de Nebunu Lizica.
    Dupã prezentarea referatului cauzei, doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin - faţã de împrejurarea cã, prin raportul întocmit asupra cauzei, a fost reliefat faptul cã jurisprudenţa neunitarã ataşatã recursului în interesul legii vizeazã în majoritatea covârşitoare litigii generate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 - solicitã amânarea judecãrii recursului în interesul legii, pentru a fi verificatã jurisprudenţa la nivelul curţilor de apel, în vederea identificãrii şi depunerii la dosar a hotãrârilor judecãtoreşti prin care au fost soluţionate şi litigii generate de aplicarea celorlalte dispoziţii ale art. 1 din legea respectivã.
    Curtea, în urma deliberãrii, respinge cererea de amânare formulatã de reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    Faţã de aspectele cuprinse în referatul magistratului-asistent referitoare la cererea de intervenţie formulatã în cauzã, Curtea acordã cuvântul reprezentantei procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    Doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a cererii de intervenţie în interes propriu formulate în cauzã, arãtând cã dreptul de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii aparţine numai titularilor prevãzuţi expres şi limitativ de art. 329 din Codul de procedurã civilã.
    Curtea, deliberând, în raport cu dispoziţiile art. 50 cu referire la art. 329 din Codul de procedurã civilã, respinge ca inadmisibilã cererea de intervenţie în interes propriu formulatã de Nebunu Lizica.
Curtea constatã cã nu mai sunt chestiuni prealabile şi acordã
cuvântul reprezentantei procurorului general al Parchetului de
pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine recursurile în interesul legii, astfel cum au fost formulate şi motivate în scris, şi solicitã admiterea lor şi pronunţarea unei decizii prin care sã se asigure interpretarea şi aplicarea unitarã a legii în privinţa problemei de drept care a fost soluţionatã diferit de instanţele judecãtoreşti.
    Preşedintele completului de judecatã, doamna judecãtor Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, declarã dezbaterile închise, iar completul de judecatã rãmâne în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.

                                 ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constatã urmãtoarele:
    1. Problema de drept care a generat practica neunitarã
    Recursurile în interesul legii, astfel cum au fost sintetizate prin recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vizeazã aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeanã a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor prevãzute de art. 1 din lege.
    2. Examenul jurisprudenţial
    Prin recursurile în interesul legii se aratã cã în practica judiciarã nu existã un punct de vedere unitar cu privire la contestaţiile formulate de persoanele aflate în categoriile prevãzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din aceeaşi lege.
    3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecãtoreşti
    3.1. Într-o primã orientare jurisprudenţialã, instanţele de judecatã au admis contestaţiile formulate de reclamanţi - pensionari aflaţi în categoriile prevãzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - şi au dispus anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege, fiind menţinute în platã pensiile în cuantumul stabilit anterior intrãrii în vigoare a acestei legi. În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecatã au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele impuse de art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeanã a drepturilor omului şi de art. 14 din aceeaşi convenţie, în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi au concluzionat în sensul încãlcãrii.
    3.2. Într-o altã orientare jurisprudenţialã, instanţele de judecatã au respins contestaţiile formulate de reclamanţi - pensionari aflaţi în categoriile prevãzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege. În motivarea acestor soluţii, instanţele au reţinut cã au obligaţia de a respecta Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, prin care, în soluţionarea unei obiecţii de neconstituţionalitate, s-a constatat cã sunt constituţionale dispoziţiile Legii nr. 119/2010, şi, doar în mod cu totul excepţional, în funcţie de circumstanţele speţei, iar nu în abstract, pot constata cã o anumitã normã, deşi declaratã constituţionalã, produce efecte contrare Convenţiei europene a drepturilor omului, ceea ce aceste instanţe nu au reţinut.
    4. Opinia procurorului general
    Procurorul general a opinat în sensul cã a doua orientare jurisprudenţialã este în acord cu litera şi spiritul legii.
    În susţinerea opiniei exprimate, procurorul general a arãtat cã legislaţia în materia pensiilor speciale, ca drept de securitate socialã, indiferent dacã este sau nu condiţionat de plata contribuţiilor, trebuie privitã ca generând un "interes patrimonial" ce intrã sub incidenţa art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeanã a drepturilor omului, în privinţa persoanelor care îndeplinesc cerinţele prevãzute de lege.
    Susţine procurorul general cã, faţã de exigenţele impuse de Convenţia europeanã a drepturilor omului şi în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ingerinţa în dreptul la respectarea bunurilor îndeplineşte cerinţa de legalitate, este determinatã de un scop de utilitate publicã, legitim, şi rãspunde condiţiei referitoare la existenţa unui just raport de proporţionalitate între cerinţele interesului general şi interesul particular al persoanelor vizate de art. 1 din Legea nr. 119/2010.
    Totodatã, procurorul general a învederat faptul cã nu existã un tratament discriminatoriu, întrucât Legea nr. 119/2010 a afectat toate categoriile de pensii de serviciu stabilite prin legi speciale, tocmai pentru eliminarea gravelor inechitãţi din sistem, legiuitorul alegând sã abroge toate categoriile de pensii speciale şi sã le supunã unui regim unitar de stabilire şi calculare.
    5. Raportul asupra recursurilor în interesul legii
    Prin raportul asupra recursurilor în interesul legii a fost propusã soluţia de respingere a recursurilor în interesul legii, cu argumentaţia cã, întrucât soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecãtoreşti au fost determinate de rezultatul analizei raportului de proporţionalitate efectuat de fiecare instanţã în aprecierea "ingerinţei" ce derivã din aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 în raport cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilã de naturã a asigura unificarea practicii judiciare.
    6. Înalta Curte
    În cuprinsul sesizãrilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi sunt reflectate soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecãtoreşti în litigii legate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, care reglementeazã pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea.
    Deşi sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referã la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, iar sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, Înalta Curte, în raport cu dispoziţiile art. 329 şi 330^5 din Codul de procedurã civilã, având în vedere jurisprudenţa neunitarã prezentatã în susţinerea sesizãrilor adresate, urmeazã a se pronunţa numai cu privire la ipoteza legalã prevãzutã de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, considerentele deciziei fiind valabile, pentru identitate de raţiune, şi în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege.
    Dupã cum rezultã din jurisprudenţa care a stat la baza sesizãrilor adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 329 din Codul de procedurã civilã în soluţionarea litigiilor generate de contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor care intrã sub incidenţa dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, realizând o analizã de compatibilitate a normei juridice naţionale şi efectelor acesteia cu prevederile Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unele instanţe au apreciat cã existã o încãlcare a art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie, exclusiv sau împreunã cu art. 14 din Convenţie, în timp ce alte instanţe, chiar realizând analiza de convenţionalitate, au conchis în sensul cã nu existã o încãlcare a blocului de convenţionalitate.
    A. Controlul de constituţionalitate a Legii nr. 119/2010 şi efectele deciziilor Curţii Constituţionale
    Înalta Curte constatã cã Legea nr. 119/2010 a fãcut obiectul controlului a priori de constituţionalitate, exercitat în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie, Curtea Constituţionalã pronunţând deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 şi, respectiv, nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
    În raport cu dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi faţã de jurisprudenţa Curţii Constituţionale ( Decizia nr. 1 din 4 ianuarie 1995 a Plenului Curţii Constituţionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 11 aprilie 1995), Înalta Curte are în vedere faptul cã atât dispozitivul, cât şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţã tuturor subiectelor de drept, deopotrivã, în cazul deciziilor prin care se constatã neconstituţionalitatea unor norme, dar şi în ipoteza celor prin care se resping obiecţii sau excepţii de neconstituţionalitate.
    O lege care este contrarã Constituţiei nu poate subzista în ordinea juridicã internã. Potrivit doctrinei, autoritatea absolutã a lucrului judecat în aceastã materie înseamnã cã decizia organului de control al constituţionalitãţii produce efecte asupra legii înseşi, întrucât trãsãtura tipicã a controlului de constituţionalitate este aceea cã este un control obiectiv, contenciosul constituţional fiind un contencios al normelor.
    Având în vedere faptul cã, prin deciziile sus-menţionate prin care Curtea Constituţionalã a soluţionat obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, instanţa de contencios constituţional a realizat o verificare a dispoziţiilor respective atât din punctul de vedere al compatibilitãţii cu Legea fundamentalã (în raport cu criticile formulate), cât şi sub aspectul compatibilitãţii cu Convenţia europeanã a drepturilor omului, Înalta Curte, raportat la limitele sesizãrii Curţii Constituţionale, considerã cã instanţa constituţionalã statueazã asupra aptitudinii normei juridice de a respecta in abstracto dispoziţiile Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fãrã a putea stabili efectele acelei norme pentru fiecare individ sau subiect de drept în parte, atât timp cât acesta este atributul exclusiv al instanţelor judecãtoreşti ce soluţioneazã litigii între destinatari precis determinaţi ai normei respective, instanţele fiind singurele în mãsurã sã cuantifice in concreto efectele aplicãrii normei la situaţia de fapt a speţei.
    Este de precizat cã nimic nu se opune ca însãşi Curtea Constituţionalã sã participe la asigurarea eficienţei mecanismului convenţional (sens în care poate fi menţionatã Cauza Dumitru Popescu împotriva României din 26 aprilie 2007, §§ 99-104), dar aceasta nu înseamnã cã odatã ce a procedat astfel, instanţele sunt degrevate a evalua ele însele efectele concrete ale unei norme juridice (confirmate ca fiind constituţionale) asupra pãrţilor cauzelor pe care le soluţioneazã, pãrţi care invocã încãlcãri ale drepturilor lor fundamentale prevãzute şi garantate de Convenţia europeanã a drepturilor omului.
    Pe de altã parte, Înalta Curte reţine cã în sistemul de drept românesc nu existã nicio prevedere legalã expresã care sã atribuie Curţii Constituţionale exclusivitatea unui control de convenţionalitate, dupã cum nimic nu valideazã punctul de vedere potrivit cãruia, odatã ce Curtea Constituţionalã a confirmat aptitudinea abstractã a unei legi de a fi compatibilã cu Convenţia, instanţele de drept comun nu ar mai fi îndreptãţite sã analizeze nemijlocit convenţionalitatea acelei norme şi a efectelor ei concrete asupra pãrţilor cauzei din litigiul cu care sunt sesizate, în raport cu circumstanţele fiecãrei speţe.
    Din analiza jurisprudenţei anexate sesizãrilor adresate Înaltei Curţi se constatã cã instanţele judecãtoreşti, în mod cvasiunanim, au considerat cã evaluarea de convenţionalitate este permisã în fiecare cauzã în parte, chiar dacã, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea Constituţionalã a constatat cã Legea nr. 119/2010 nu are aptitudinea generalã, abstractã, de a produce efecte contrare Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, din perspectiva art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 sau art. 14 din Convenţie raportat la art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie.
    În consecinţã, faţã de cele anterior arãtate, Înalta Curte reţine cã deciziile şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt obligatorii în ceea ce priveşte constatãrile conformitãţii sau neconformitãţii atât cu Constituţia, cât şi cu Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Însã, dacã instanţa de contencios constituţional a constatat convenţionalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una in abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituţionalã), iar aceasta nu împiedicã instanţele de drept comun sã evalueze în concret, în fiecare cauzã în parte, în raport cu circumstanţele fiecãrei speţe, dacã aplicarea aceleiaşi norme nu antreneazã pentru reclamant consecinţe incompatibile cu Convenţia, protocoalele ei adiţionale sau jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    În acelaşi sens, Înalta Curte are în vedere şi considerentele Deciziei nr. 1.344 din 9 decembrie 2008 a Curţii Constituţionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, prin care s-a reţinut: "De altfel, instanţelor judecãtoreşti le revine sarcina de aplicare directã a legislaţiei comunitare, atunci când legislaţia naţionalã este în contradicţie cu aceasta."
    Deşi considerentele respective vizeazã preeminenţa dreptului comunitar, raţionamentul este aplicabil mutatis mutandis şi în materia drepturilor fundamentale ale omului, în considerarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Constituţie, care prevãd aplicarea prioritarã a reglementãrilor internaţionale, în cazul în care existã neconcordanţe între acestea şi legile interne.
    Având în vedere aceste circumstanţieri, constatãrile anterioare nu contravin nici jurisprudenţei recente a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia recursurilor în interesul legii, în considerentele cãreia s-a reţinut forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale şi a considerentelor pe care acestea se sprijinã ( Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011, şi Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011).
    Ca atare, se impune constatarea cã instanţele judecãtoreşti, judecând în materia ce a generat practica neunitarã sesizatã prin recursurile în interesul legii, au fãcut o corectã aplicare a legii, în condiţiile în care au realizat o analizã proprie a compatibilitãţii efectelor recalculãrii pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010 cu prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, exclusiv sau împreunã cu art. 14 din Convenţie, raportat la situaţia de fapt a fiecãrei cauze.
    B. Raportul dintre statuãrile Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 şi Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010 ale Curţii Constituţionale şi analiza efectuatã de instanţe în fiecare cauzã în parte
    Astfel cum deja s-a reţinut, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 Curtea Constituţionalã a statuat faptul cã prevederile art. 1-5 şi 12 din Legea nr. 119/2010 sunt constituţionale, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) - neretroactivitatea legii, art. 16 - egalitatea în drepturi, art. 44 - dreptul de proprietate privatã, art. 47 alin. (1) - nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 - restrângerea exerciţiului unor drepturi, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii, Curtea Constituţionalã a pronunţat şi Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 prin care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 lit. a), b), d)-i) şi art. 2-12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor; s-a analizat din nou legea criticatã pe temeiul neretroactivitãţii, dar şi în baza art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale (dreptul la respectarea "bunurilor") şi art. 53 (restrângerea exerciţiului unor drepturi), critici care au fost înlãturate.
    Totodatã, a constatat cã dispoziţiile art. 1 lit. c) din aceeaşi lege (la data formulãrii obiecţiei de neconstituţionalitate) sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie (referitoare la statutul judecãtorilor şi procurorilor).
    a) Neretroactivitatea legii şi discriminarea
    Având în vedere cele anterior stabilite cu privire la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi al considerentelor acestora, în limitele controlului de constituţionalitate, Înalta Curte reţine cã instanţele judecãtoreşti nu erau în drept sã facã aprecieri asupra unor critici de neconstituţionalitate, sub aspectul respectãrii principiului neretroactivitãţii legii, formulate de pãrţile din litigiile deduse judecãţii şi care au fost soluţionate diferit.
    Instanţele de drept comun ar fi fost îndrituite la o evaluare separatã a chestiunii retroactivitãţii legii numai în cazul în care aceastã analizã se impunea în mod distinct, din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, altfel decât în contextul "ingerinţei" în analiza de convenţionalitate în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
    Însã, în jurisprudenţa Curţii Europene o problemã de retroactivitate a legii este ataşatã, de regulã, unei plângeri ţinând de dreptul la un proces echitabil în temeiul art. 6 alin. (1) din Convenţie (ca de exemplu în Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011), premisã care, în contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010, nu era îndeplinitã, întrucât în cursul judecãrii acestor plângeri nu a intervenit intempestiv un alt act normativ care sã afecteze în mod decisiv soarta procesului; pe de altã parte, neretroactivitatea Legii nr. 119/2010 în raport cu legile prin care aceste pensii speciale au fost stabilite iniţial (conform statutelor profesionale ale categoriilor de persoane vizate) a fost deja constatatã prin deciziile Curţii Constituţionale anterior menţionate, instanţa constituţionalã fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţionalã în România, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicatã.
    În mod similar, nici referitor la discriminare instanţele de drept comun nu puteau face reevaluãri în temeiul art. 16 din Constituţie, iar perspectiva analizei în baza art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale ar fi presupus stabilirea premisei cã standardul european este superior standardului constituţional, ceea ce nu poate fi reţinut, faţã de împrejurarea cã, dintre categoriile de pensionari cu pensii speciale, doar magistraţii au fost exceptaţi în urma constatãrii neconstituţionalitãţii prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (în forma supusã controlului exercitat de Curtea Constituţionalã pe calea obiecţiei de neconstituţionalitate), în raport cu art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie, iar nu prin afirmarea şi asumarea ab initio a intenţiei legiuitorului de a excepta prin legea nouã aceastã categorie de la mãsura recalculãrii pensiei speciale.
    În plus, în temeiul Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale (art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional), numai o susţinere de tratament inegal, fãrã o justificare obiectivã şi rezonabilã, între persoane aflate în cadrul aceleiaşi categorii de beneficiari de pensii speciale (cuprinse în cadrul unei scheme profesionale identice la momentul stabilirii pensiei de serviciu, deci aflate în situaţii analoage) ar fi fost una care ar fi permis instanţelor o analizã care sã nu se suprapunã celei a Curţii Constituţionale.
    b) Analiza de compatibilitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie
    Aşadar, controlul obiectiv, in abstracto, realizat de Curtea Constituţionalã în ceea ce priveşte compatibilitatea dintre Legea nr. 119/2010 şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu exclude posibilitatea instanţelor judecãtoreşti de drept comun de a efectua o analizã nemijlocitã, directã, de convenţionalitate raportatã la situaţia particularã din fiecare speţã în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, ca obiect al încãlcãrii reclamate în fiecare litigiu.
    Din acest punct de vedere, instanţele judecãtoreşti au evaluat aceastã pretinsã încãlcare a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, fãcând o corectã aplicare a principiilor (în accepţiunea de reguli de drept) ce se desprind din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţie în care se constatã cã practica neunitarã a fost generatã de aprecierea situaţiei de fapt şi determinarea raportului de proporţionalitate dintre mijloacele întrebuinţate şi scopul urmãrit a fi realizat.
    În ce priveşte existenţa unui "bun" sau "interes patrimonial", în sensul autonom al art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, în mod unanim instanţele au constatat cã aceasta se verificã în patrimoniul reclamanţilor care, înainte de adoptarea Legii nr. 119/2010 şi a recalculãrii pensiilor speciale pe care aplicarea acesteia a presupus-o, se puteau prevala de garanţiile oferite de art. 1 din Protocol nr. 1 adiţional la Convenţie.
    Ca situaţie premisã comunã în acest segment al pensiilor speciale, pensiile de serviciu au fost stabilite şi recunoscute de legiuitorul român pentru anumite categorii socioprofesionale, enumerate în art. 1 din Legea nr. 119/2010, acestea fiind compuse dintr-o parte contributivã (identicã celei calculate în baza sistemului public de asigurãri sociale de drept comun în reglementarea Legii nr. 19/2000, în prezent abrogatã şi înlocuitã cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), ce se suportã din bugetul asigurãrilor sociale de stat, şi o parte necontributivã, care se achita de la bugetul de stat.
    Aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, aceste pensii speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au fost justificate în mod obiectiv şi constituiau o compensaţie parţialã a inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cãrora trebuie sã li se supunã fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de acestea: militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, personal diplomatic şi consular, funcţionari parlamentari, senatori şi deputaţi, personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilã, personalul Curţii de Conturi.
    Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformãrii sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminãrii inechitãţilor din sistem şi având în vedere situaţia de crizã economicã şi financiarã cu care se confruntã statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurãrilor sociale de stat), a prevãzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind cã acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.
    Aplicarea acestui act normativ ( Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului sumelor aflate în platã cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii de recalculare cuprinzând noul cuantum, plãtibil în viitor, situaţie în care cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea acestor decizii de recalculare şi menţinerea în platã a deciziilor în cuantumul anterior, pentru motivul încãlcãrii dreptului lor de proprietate, astfel cum este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1 din Primul Protocol adiţional.
    Ca atare, jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).
    În mod corect instanţele au constatat cã pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cãrora cei vizaţi le încasau, reprezintã un "interes patrimonial" ce intrã în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, atât sub aspectul pãrţii contributive (partea achitatã de la bugetul asigurãrilor sociale de stat), cât şi sub aspectul pãrţii necontributive (care se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stec ş.a. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.
    Totodatã, instanţele de judecatã au apreciat unanim cã, întrucât prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurãri sociale de stat, cu consecinţa diminuãrii cuantumului pensiei pânã la limita corespunzãtoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea pãrţii necontributive (suportatã pânã atunci de la bugetul de stat), aceastã lege reprezintã o "ingerinţã" din perspectiva respectãrii dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Sub acest aspect este avutã în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 şi 40).
    Pentru ca ingerinţa sã nu conducã la încãlcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ea trebuie sã fie legalã, sã urmãreascã un scop legitim şi sã respecte un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmãrit a fi realizat.
    Din perspectiva acestor condiţii, Înalta Curte constatã cã în mod unanim instanţele au reţinut cã ingerinţa este legalã, întrucât este reglementatã de Legea nr. 119/2010, şi urmãreşte un "scop legitim", de utilitate publicã, în deplinã concordanţã cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea reformãrii sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechitãţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de crizã economicã şi financiarã cu care se confruntã statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel de asigurãri sociale.
    Înalta Curte constatã însã cã analiza cerinţei privind existenţa "raportului rezonabil de proporţionalitate" a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecãrei cauze; pe de altã parte, nici "ingerinţa" nu a fost analizatã în toate cazurile din perspectiva "dreptului la respectarea bunurilor" (regula generalã şi, totodatã, prima normã din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încãlcare de tipul "privãrii de proprietate" (cea de-a doua normã din acelaşi text).
    Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au vãzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadreazã procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimãrii beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivã) care a variat de la o categorie profesionalã la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoanã la alta, potrivit condiţiilor prevãzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecãrui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constatã însã cã instanţele judecãtoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintã o circumstanţã importantã în identificarea premiselor de analizã a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuãrii pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.
    Or, instanţa europeanã însãşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizeazã situaţia reclamantului din fiecare cauzã, determinã anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţioneazã, se raporteazã în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însãşi a reţinut-o în legãturã cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatãri, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fãrã a stabili vreodatã o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumitã categorie vizatã de "ingerinţã", în afara statutului de "victimã" (dacã se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine cã raportul de proporţionalitate este compromis dacã acel reclamant suportã o sarcinã individualã excesivã, exorbitantã, care excedeazã marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socialã (marjã care, în acest domeniu, este una extensivã); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţã.
    În acelaşi timp, fãrã a fi limitative, în ansamblul circumstanţelor obiective de analizã, ar putea fi avute în vedere criterii precum indemnizaţia socialã pentru pensionari (prevãzutã de art. 7 din Legea nr. 118/2010 privind unele mãsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar) ori pensia medie lunarã, dupã cum vor trebui identificate circumstanţele particulare ale cauzei.
    Este esenţial a se constata cã în privinţa fiecãrui reclamant în parte a fost depãşit un anumit "prag de dificultate" pentru ca instanţa europeanã însãşi sã constate o încãlcare a drepturilor ocrotite de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale (cum se reţine, de exemplu, în Decizia asupra admisibilitãţii în Cauza Hasani împotriva Croaţiei).
    Totodatã, este necesar a se preciza cã în analiza raportului de proporţionalitate instanţele trebuie sã urmãreascã raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului în plângerile vizând încãlcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie şi în care Curtea însãşi a analizat tipuri de "ingerinţe" în dreptul la respectarea bunurilor prin mãsuri legislative adoptate de stat în prestaţiile de asigurãri sociale, iar nu sã se recurgã la specia proximã (încãlcãri ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional, de tipul privãrii de proprietate) ori la alte cauze prin care au fost reclamate alte încãlcãri (chiar perspectiva analizãrii discriminãrii în legãturã cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional având alţi parametri de evaluare).
    Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei - decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 - decizie asupra admisibilitãţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat mãsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în platã.
    În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese cã stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauzã în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.
    Ca atare, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilã de naturã a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicatã în fiecare cauzã aflatã pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecãrei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).
    Pentru a fi legalã o soluţie asupra unei sesizãri (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar sã antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.
    Or, dacã s-ar admite ca posibilã soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili cã justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogãrii legii.
    Simetric, dacã s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, cã raportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţã (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.
    În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizatã pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.

    Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 330^7 cu referire la art. 329 din Codul de procedurã civilã, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

                      ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeanã a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevãzute de art. 1 din lege.
    Obligatorie, potrivit art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedurã civilã.
    Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 12 decembrie 2011.

             VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
                                RODICA AIDA POPA

                            Magistrat-asistent-şef,
                                Bogdan Georgescu

****************************************************************
Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul in interesul legii, promovat de catre Kovesi, dupa cum urmeaza:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Biroul de Informare şi Relaţii Publice

C O M U N I C A T

În şedinţa din 12 decembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat un număr de 2 recursuri în interesul legii, fiind pronunţate următoarele soluţii:

Decizia nr.28 în dosarul nr. 27/2011.

Respinge, recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor art. 3201 alin.1 şi 7 din Codul de procedură penală, cu privire la momentul procesual până la care sunt aplicabile prevederile referitoare la procedura de judecată simplificată.
Obligatorie, potrivit art.4145 alin.4 din Codul de procedură penală.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.
Decizia nr.29 în dosarul nr. 29/2011.
Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr.119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege.
Obligatorie, potrivit art.3307 alin.4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2011.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*******************************************************************

C ă t r e,

PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În temeiul art. 329 din Codul procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art.I pct.32 din Legea nr. 202/2010, formulez prezentul

RECURS ÎN INTERESUL LEGII

În practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la „aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 14 din Convenţie, referitor la recalcularea pensiilor prevăzute de art.1 din lege”.

Urmare sesizării din oficiu, precum şi în considerarea sesizărilor nr. 1719/25 A din 21 aprilie 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Galaţi, nr. 19667 din 6 mai 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Craiova, nr. 1106/35 din 13 mai 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Braşov şi nr. 1318 din 3 mai 2011 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Cluj, transmise prin adresele nr. 5/S.U/2011 din 28 aprilie 2011 şi nr. 7/S.U/2011 din 10 mai 2001 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a verificat jurisprudenţa la nivelul întregii ţări în problema de drept enunţată anterior, constatându-se următoarele:

I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 şi s-au anulat deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi art. 4 din acest act normativ, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul anterior.

În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecată au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele art.1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţie şi art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum principiile consacrate de acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Analiza efectuată de instanţe asupra noţiunii de „bun” în sensul art.1 din Protocolul nr.1 şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului a avut ca punct de pornire principiul garantării dreptului de proprietate şi faptul că, potrivit jurisprudenţei Curţii, protecţia instituită de Convenţie a fost extinsă şi la „interese economice” şi alte valori patrimoniale.

S-a arătat că, în materie de asigurări sociale, instituţiile Convenţiei au statuat că plata unor contribuţii la sistemul de securitate socială poate, în anumite condiţii, să ducă la naşterea unui drept protejat de art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţie, în sensul de a beneficia, la un moment dat, de avantajele conferite de acest sistem, iar pentru ca un asemenea drept să se nască şi să fie recunoscut, trebuie ca cel interesat să îndeplinească cerinţele prevăzute de legislaţia naţională în materie.

Reclamanţilor li s-a recunoscut dreptul la pensiile de serviciu în baza unor legi speciale, iar dreptul la această pensie avea două componente, una contributivă şi una necontributivă pe care statul s-a obligat să o suporte de la bugetul de stat.

Ca atare, avându-se în vedere principiile enunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Marea Cameră, în cauza Stec ş.a. c/a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (cererile nr. 65731/01 şi 65900/01, hotărârea din 12 aprilie 2006), precum şi jurisprudenţa citată de Curte în această cauză, s-a considerat că pensiile reclamanţilor, stabilite în baza legislaţiei anterioare adoptării Legii nr. 119/2010 intră în sfera de aplicare a dispoziţiilor art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţie, iar orice act normativ ulterior care repune în discuţie modul de stabilire a pensiei reprezintă o ingerinţă în dreptul stabilit în favoarea reclamanţilor.

În continuare, instanţele au analizat compatibilitatea acestei restrângeri cu exigenţele art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr.1 şi art. 14 din Convenţie, prin luarea în considerare a sferei persoanelor afectate şi a proporţionalităţii măsurii restrângerii cu scopul urmărit prin adoptarea Legii nr. 19/2010.

Astfel, s-a arătat că, deşi scopul Legii nr. 119/2010 poate fi considerat legitim, având în vedere că acest act normativ urmăreşte diminuarea efectelor crizei economice, totuşi, nu există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele alese şi interesele individuale, instituindu-se o sarcină împovărătoare şi excesivă doar pentru anumite categorii de pensionari, cu atât mai mult cu cât măsura luată nu a avut un caracter temporar, iar pentru anumite categorii socio-profesionale, pensiile de serviciu au fost menţinute.

În acest sens a fost evocată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului din cauzele Kjartan Ásmundsson vs. Islanda, cererea nr. 60669/00, hotărâre din 12 octombrie 2004; Stec ş.a. vs. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cererile nr. 65731/01 şi nr. 65900/01, hotărâre din 12 aprilie 2006, Marea Cameră.

Pe de altă parte, s-a considerat că, prin aplicarea Legii nr. 119/2010 şi diminuarea pensiilor aflate în plată, se încalcă principiul neretroactivităţii legii. (Anexa I)

II. Într-o altă orientare jurisprudenţială, contestaţiile au fost respinse, fiind menţinute deciziile de recalculare a pensiilor de serviciu emise în temeiul Legii nr. 119/2010.

În motivarea acestor soluţii, s-a reţinut că Legea nr. 119/2010 a fost supusă controlului de constituţionalitate în raport de prevederile art. 15 alin. (2), art.16 alin. (1), art. 44, art.136, art. 47 şi art. 53 din Legea fundamentală, iar Curtea Constituţională, prin decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a constatat constituţionalitatea acestei legi.

Instanţele de drept comun au obligaţia de a respecta statuările Curţii Constituţionale şi, doar în mod cu totul excepţional, în funcţie de circumstanţele speţei, iar nu în abstract, pot constata că o anumită normă, deşi declarată constituţională, produce efecte contrare Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

În determinarea unor eventuale efectele contrare Convenţiei, aceste instanţe au pornit de la noţiunea de „bun”, ca noţiune autonomă în sensul jurisprudenţei instanţei de contencios european, constatând, raportat la cauza Andrejeva c/a Lituaniei (cererea nr. 55707/00, hotărâre din 18 februarie 2009), că intră în sfera de protecţie a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr.1 doar partea contributivă a pensiei de serviciu, pentru care trebuie să existe garanţii, iar nu şi partea necontributivă ce se suportă din bugetul de stat.

Recunoscându-se marja de apreciere a statului în a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială şi de a alege tipul ori cuantumul beneficiilor pe care le acordă, s-a arătat că singura condiţie impusă statului este aceea de a respecta art. 14 din Convenţie, privind nediscriminarea.

De asemenea, ingerinţa statului trebuie să corespundă celor trei limitări, impuse de primul paragraf al art.1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, respectiv:

1) să fie prevăzută de lege;

2) să existe un scop legitim;

3) să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

Primele două condiţii au fost considerate îndeplinite în cauză, iar, în analiza criteriului de proporţionalitate, prin considerentele formulate, s-a aderat la argumentele Curţii Constituţionale, constatându-se că această cerinţă este îndeplinită întrucât prin Legea nr. 119/2010 nu este afectată partea contributivă, ci doar componenta necontributivă a pensiei speciale, supusă condiţiei ca statul să dispună de resursele financiare, pentru a putea fi acordată.

În examinarea acestei cerinţe, instanţele au realizat şi o analiză comparativă a cuantumului pensiei rezultate în urma recalculării, fie cu indemnizaţia socială pentru pensionari (fosta „pensie minimă garantată”) prevăzută de art. 7 din Legea nr. 118/2010 şi Ordonanţa Guvernului nr. 6/2009, fie cu nivelul pensiei medii la nivel de ţară ori cu salariul mediu net pe economie.

În ceea ce priveşte respectarea principiului egalităţii şi nediscriminării, instanţele au reţinut că Legea nr. 119/2010 a vizat toate pensiile de serviciu stabilite prin legi speciale, tocmai pentru eliminarea gravelor inechităţi din sistem.

Or, pe această cale, legiuitorul a abrogat toate categoriile de pensii speciale, fără nicio distincţie şi le-a supus unui regim de stabilire şi calculare unitar, aplicabil tuturor celorlalţi beneficiari ai sistemului de asigurări sociale de stat. (Anexa II). În plus s-a considerat că pretinsa discriminare faţă de categoria socio-profesională a magistraţilor nu poate fi reţinută, faţă de considerentele deciziei nr.873/2010 a Curţii Constituţionale.

Apreciez că cea de-a doua orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii.

Prin art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 privind unele măsuri în domeniul stabilirii pensiilor, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a stabilit ca pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, ale personalului diplomatic şi consular, ale funcţionarilor publici parlamentari, ale deputaţilor şi senatorilor, ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi ale personalului Curţii de Conturi devin pensii în sensul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.[1]

De asemenea, potrivit art.2 din acelaşi act normativ, procedura de recalculare vizează şi pensiile anticipate de serviciu, pensiile anticipate parţiale, pensiile de invaliditate şi pensiile de urmaş stabilite în baza actelor normative speciale.

Potrivit art.3 alin. (1) din lege, procedura de recalculare a pensiilor prevăzute la art.1, stabilite potrivit legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată se efectuează prin utilizarea algoritmului prevăzut de Legea nr. 19/2000, pentru determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii.[2]

Cuantumul pensiilor rezultate în urma recalculării se plăteşte potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 119/2010, de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1) lit.a) sau b), după caz.

Acest act normativ a fost supus controlului anterior de constituţionalitate, la sesizarea unui grup de senatori şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, prin decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea Constituţională cu majoritate de voturi, a constatat că dispoziţiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate ce vizau, în esenţă, încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, instituit prin art. 16 alin. (1) din Convenţie, a principiului garantării dreptului de proprietate, prevăzut de art. 44 din Constituţie şi art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, precum şi din perspectiva drepturilor şi principiilor consacrate de art. 47 alin. (1), art. 135 alin. (2) lit.h) din Constituţie.[3]

De asemenea, prin decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea privind unele măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) teza a II-a din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Pe de altă parte, în virtutea art. 20 alin. (2) din Constituţie, judecătorii naţionali au posibilitatea de a asigura efectul deplin al normelor Convenţiei europene a drepturilor omului, al pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, acestea având o aplicare directă şi prioritară faţă de orice altă normă contrară din dreptul intern, ceea ce se traduce prin faptul că primele autorităţi ce trebuie să regleze şi să asigure protecţia acestor drepturi sunt instanţele naţionale.

Din examinarea jurisprudenţei irevocabile prezentate anterior, se constată că instanţele care au pronunţat soluţii în sensul primei orientări au realizat propria analiză de conformitate a Legii nr. 119/2010 în raport de exigenţele art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, concluzionând în sensul unei încălcări a principiilor şi drepturilor consacrate de acestea, în timp ce instanţele care au pronunţat soluţii în sensul celei de-a doua orientări jurisprudenţiale, pornind de la aceleaşi premise şi raportându-se, în plus, şi la decizia nr. 871/2010 pronunţată de Curtea Constituţională, au concluzionat în sens contrar.

Examenul de jurisprudenţă relevă că opiniile divergente există atât sub aspectul proporţionalităţii măsurii reducerii pensiilor de serviciu cu scopul urmărit, cât şi sub aspectul existenţei unui tratament discriminatoriu, ca urmare a aplicării Legii nr. 119/2010.

În ambele situaţii, instanţele de judecată au avut în vedere aceeaşi cazuistică a instanţei de contencios european din care s-au desprins mai multe principii în legătură cu aplicarea exigenţelor Convenţiei asupra drepturilor de pensie, privite ca „bun”, în sensul de noţiune autonomă, astfel cum a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului .

Bunăoară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat în mod constant, că art.1 din Primul protocol adiţional la Convenţie nu garantează dreptul vreunei persoane la o pensie într-un anumit cuantum, deoarece textul nu recunoaşte dreptul de a deveni proprietarul unui bun.[4]

De asemenea, instanţa de contencios european a reiterat pe calea unei jurisprudenţe constante că art.1 din Protocolul nr.1 nu stabileşte nicio restricţie pentru statele membre în a alege orice formă a sistemului de asigurări sociale, tipul ori cuantumul beneficiilor acordate în cadrul unui anumit sistem, însă, în situaţiile în care un stat membru a adoptat o legislaţie care prevede dreptul la pensie, ca drept de securitate socială, indiferent dacă este condiţionat sau nu de plata contribuţiilor, acea legislaţie trebuie primită ca generând un interes patrimonial ce intră sub incidenţa art.1 din Primul Protocol al Convenţiei, în privinţa persoanelor care satisfac cerinţele prevăzute de lege.[5]

Aşadar, pornind de la această plasare a prestaţiilor sociale, reprezentând drepturi de pensie, în sfera de protecţie a art.1 Protocolul nr.1, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat cauzele ce i-au fost deferite în care reclamanţii sesizau încălcarea art.1 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţie, singur sau combinat cu art. 14 din Convenţie, din perspectiva criteriilor cerute în jurisprudenţa sa pentru ca ingerinţa autorităţilor în drepturile reclamanţilor să fie considerată legitimă, respectiv: (a) ingerinţa să fie prevăzută de lege; (b) să fie impusă de o cauză de utilitate publică şi (c) să respecte un raport rezonabil de proporţionalitate cu scopul urmărit, în sensul menţinerii unui just echilibru între interesele contrare, astfel încât persoana în cauză să nu suporte o sarcină excesivă şi exorbitantă, consacrând şi o limită jurisprudenţială, dată de atingerea substanţei dreptului însuşi.[6]

Aplicând criteriile prezentate anterior la problema de drept analizată, se constă, în primul rând, că ingerinţa în drepturile de pensie răspunde criteriului de legalitate, în sensul stabilirii acesteia prin lege.

În privinţa celei de-a doua cerinţe, instanţa de contencios european a arătat, încă din primele sale decizii în materie, că noţiunea de „utilitate publică” este amplă chiar prin natura ei, astfel încât decizia de a adopta legi care să conducă la privarea de proprietate implică examinarea, de către autorităţile statale competente, a unor probleme de ordin politic, economic şi social asupra cărora, într-un stat democratic, pot exista profunde divergenţe. Curtea a apreciat, în mod constant că, în această privinţă este normal ca, datorită unei directe cunoaşteri a realităţilor societăţii, legiuitorul naţional să dispună de o mare marjă de apreciere în adoptarea legislaţiei pentru implementarea politicilor sociale şi economice şi a afirmat că respectă modul în care statele membre concep imperativele de utilitate publică, afară numai dacă această apreciere se dovedeşte a fi în mod manifest lipsită de orice bază raţională[7].

În aceste condiţii, Curtea a acceptat posibilitatea reducerii cuantumului beneficiilor de asigurări sociale în anumite circumstanţe, bazate pe modificări legislative care pot fi adoptate ca răspuns la schimbările din societate.[8]

De pildă, în cauza Kjartan Ásmundsson vs. Islanda, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că introducerea unor noi reglementări cu privire la drepturile de pensie pentru invaliditate au vizat un scop legitim, determinantă fiind necesitatea asigurării sustenabilităţii fondului de pensii al statului care s-a confruntat cu dificultăţi financiare.[9]

De asemenea, în cauza Andrejeva vs. Lituania, Curtea a acceptat că diferenţa de tratament în ceea ce priveşte stabilirea drepturilor de pensie viza protecţia sistemului economic al ţării, în condiţiile în care autorităţile naţionale au fost confruntate cu o capacitate redusă a bugetului de stat, apreciind că scopul tratamentului juridic aplicat reclamantei era compatibil cu obiectivele Convenţiei.[10]

Mutatis mutandis, se observă că scopul reglementării cuprinse în Legea nr. 119/2010, astfel cum a fost identificat şi de Curtea Constituţională răspunde criteriilor enunţate, desprinse din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în care s-a arătat că „interesul public” poate include şi adoptarea unui sistem armonizat de pensii publice, scop în care statele pot adopta modificări legislative.[11]

În privinţa cerinţei de proporţionalitate a măsurii adoptate, cu scopul urmărit, respectiv a necesităţii menţinerii unui just echilibru între interesele în discuţie, analiza Curţii Europene a Drepturilor Omului din perspectiva art.1 Protocolul nr.1 a fost, în unele cazuri, concurentă cu analiza efectuată din perspectiva art. 14 din Convenţie, pentru a se determina dacă tratamentul juridic diferit a avut o justificare rezonabilă şi obiectivă şi a păstrat acest raport de proporţionalitate.[12]

Ca un numitor comun al tuturor analizelor efectuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele vizând reduceri ale drepturilor de asigurări sociale, se observă că lipsa indemnizării beneficiarului pentru ingerinţa reclamată nu a constituit un criteriu determinant, de vreme ce o astfel de ingerinţă nu este de tipul „privării de proprietate”, ci este analizată în contextul primei teze a art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţie şi a regulii generale consacrate, privind dreptul la respectarea bunurilor.[13]

Aşadar testul de proporţionalitate efectuat de instanţa de contencios european nu a constatat, în cauzele ce se încadrează în această tipologie, în verificarea acordării, de către stat, a unei despăgubiri adecvate, ci a constat într-o analiză, în concret, a măsurii în care persoana/persoanele vizate au fost lipsite în totalitate de drepturile de pensie, şi , deci, de mijloacele de subzistenţă[14], precum şi a caracterului discriminatoriu al măsurii, raportat la sfera persoanelor aflate într-o situaţie analoagă.[15]

Sub aceste aspecte, răspunsurile date de instanţa de contencios european diferă în funcţie de circumstanţele fiecărei cauze.

Primul element de referinţă ţine de o analiză în concret a situaţiei persoanei vizate, analiză care diferă de la caz la caz, iar în acest sens, indicăm cu titlu de exemplu considerentele Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în mai multe cauze analizate în care s-a ridicat problema sistării plăţii părţii necontributive a pensiei, a considerat că, întrucât drepturile pecuniare ale reclamanţilor ce decurgeau din contribuţiile plătite la sistemul de asigurări sociale (partea contributivă a pensiei) au rămas neatinse, nu a existat o încălcare a art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.[16]

Cel de-al doilea element de referinţă poate fi pus în legătură cu necesitatea de instituire a unei legislaţii unitare de pensii, iar în considerarea constituirii fondurilor de asigurări sociale pentru plata pensiilor în sistemul public, precum şi a schimbării realităţilor sistemului de securitate socială, Curtea a acceptat ca fiind conforme Convenţiei anumite modificări legislative adoptate în scopul asigurării unui tratament juridic uniform.[17]

De altfel, şi analiza efectuată de Curtea Constituţională asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate ridicate cu privire la Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor se plasează pe aceleaşi repere stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, identificate în precedent.

În plus, raportat şi la propria jurisprudenţă, instanţa de contencios constituţional a constatat că Legea nr. 119/2010 nu retroactivează.[18]

Ca atare, se constată că prin hotărârile judecătoreşti irevocabile pronunţate, instanţele de judecată au realizat o analiză a conformităţii aplicării Legii nr. 119/2010 cu exigenţele art.1 Protocolul nr.1 şi art. 14 din Convenţie şi au ajuns la o concluzie unitară în sensul existenţei unui interes patrimonial care intră în sfera de protecţie a Convenţiei, a existenţei unei ingerinţe în dreptul de proprietate care corespunde cerinţelor criteriului de legalitate şi necesităţii de a fi justificată de o cauză de utilitate publică.

Divergenţa de opinie se datorează, însă, unei aprecieri diferite asupra criteriului de proporţionalitate a măsurii şi, implicit, asupra existenţei/inexistenţei unei discriminări între diferitele categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu.

Considerăm că în analiza efectuată asupra criteriului de proporţionalitate, se cuvine a fi avut în vedere că Legea nr.119/2010 a afectat toate pensiile de serviciu stabilite prin legi speciale, tocmai pentru eliminarea gravelor inechităţi din sistem, legiuitorul alegând să abroge toate categoriile de pensii speciale şi să le supună unui regim unitar de stabilire şi calculare.

De asemenea, introducerea în analiza efectuată a unui element obiectiv, reprezentat, fie de indemnizaţia socială pentru pensionari, prevăzută de art.7 din Legea nr.118/2010, fie de pensia medie lunară, conferă previzibilitate în soluţionarea cauzelor şi menţine un just echilibru între interesul general şi imperativul protecţiei drepturilor fundamentale.

Existenţa unui tratament juridic discriminatoriu nu poate fi reţinută, în condiţiile în care, astfel cum s-a arătat anterior, dispoziţiile Legii nr.119/2010, în forma finală adoptată, urmare deciziei nr.873 din 25 iunie 20101 a Curţii Constituţionale, au vizat toate categoriile de pensii speciale.

Pentru aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 3307 din Codul de procedură civilă, solicit admiterea recursului în interesului legii şi pronunţarea unei decizii în această chestiune de drept.

PROCUROR GENERAL

Laura Codruţa Kövesi

Bibliografie________________________________________

[1] Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare a fost abrogată în mod expres din art. 196 lit.a) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010;

[2] Algoritmul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare a fost preluat mutatis mutandis de Legea nr. 263/2010 care în cuprinsul art. 94 alin. (1) statuează : „ Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”.

Potrivit art.3 alin. (1) lit.n) din Legea nr. 263/2010, punctajul mediu anual, reprezintă „numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării”.

De asemenea, potrivit art. 102 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a acestui act normativ este de 732,8 lei, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, această valoare se majorează anual cu 100 % din rata inflaţiei, la care se adaugă 50 % din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent;

[3] În analiza efectuată de Curtea Constituţională, s-a pornit de la constatarea că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii, iar, spre deosebire de acestea din urmă, sunt compuse din două elemente şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit prin legea specială.

Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat.

Reamintind jurisprudenţa sa anterioară (decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000), instanţa de contencios constituţional a arătat că acordarea acestui din urmă supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.

Din aceste perspective, Curtea Constituţională a statuat că există un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la intrarea în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia unei încălcări a principiului neretroactivităţii legii şi nici a unei exproprieri.

De asemenea, pe calea consideraţiilor formulate, s-a arătat şi că „măsura nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv”, şi „nu prevede diferenţieri procentuale pentru diverse categorii cărora li se adresează pentru a nu determina ca una sau alta să suporte mai mult sau mai puţin măsura de reducere a venitului obţinut dintr-o atare pensie”.

[4] Wieczorek vs. Polonia, cerere nr. 18176/05, hotărâre din 8 decembrie 2009, § 57; Rasmussen vs. Polonia, cererea nr. 38886/05, hotărâre din 28 aprilie 2009, § 71; Maggio ş.a. vs. Italia, cererile nr. 46286/09, 52851/08, 53727/08, 54486/08 şi 56001/08, hotărâre din 31 mai 2011, § 55; Andrejeva vs. Lituania, cerere nr. 55707/00, Marea Cameră hotărâre din 18 februarie 2009, § 77; Kjartan Ásmundsson vs. Islanda, cerere nr. 60669/00, hotărâre din 12 octombrie 2004, § 39; Stec ş.a. vs. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cererile nr. 65731/01 şi 65900/01, Marea Cameră, hotărâre din 12 aprilie 2006, § 53; Runkee şi White vs. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cererile nr. 42949/98 şi 53134/99, hotărâre din 10 mai 2007, § 34;

[5] În acest sens, Wieczorek vs. Polonia ; Rasmussen vs. Polonia ; Stec ş.a. vs. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, precit; Aizpurua Ortiz ş.a vs. Spania, cererea nr. 42430/05, hotărârea din 2 februarie 2010, § 40; Muñoz Díaz vs. Spania,cerere nr. 49151/07, hotărâre din 8 decembrie 2009, § 44;

[6] Wieczorek vs. Polonia şi jurisprudenţa loc.cit. Ex. – regele Greciei vs. Grecia, Marea Cameră, cererea nr. 25701/94, § 87; Jahn ş.a. vs Germania, Marea Cameră, cererile nr. 46720/99, 72203/01 şi 72552/01, § 81-94; Sporrong şi Lönnroth vs. Suedia, 23 septembrie 1982, § 69-74; Kjartan Ásmundsson vs. Islanda precit, § 40; Rasmussen, precit, § 71;

[7] James ş.a. vs. Regatul Unit, 21 februarie 1986, § 46; Terrazzi SRL vs. Italia, cererea nr. 27265/95, 17 octombrie 2002, § 85; Ex-Regele Greciei, § 87;

[8] Wieczorek, precit, § 67;

[9] Hotărârea din 12 octombrie 2004, § 39;

[10] Hotărârea din 18 februarie 2004, § 86;

[11] Pravednaya vs. Rusia, cerere nr. 69529/01, hotărâre din 18 noiembrie 2004, § 40; Maggio ş.a. vs. Italia, precit, § 60;

În acest sens, potrivit expunerii de motive a iniţiatorului actului normativ, Guvernul României, adoptarea reglementării a fost justificată de evoluţia crizei economice în anul 2009, precum şi extinderea acesteia în cursul anului 2010, necesitatea respectării angajamentelor asumate de România prin semnarea acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale, pentru atingerea ţintelor de deficit ale bugetului general consolidat în anul 2010, precum şi faţă de imperativele diminuării dezechilibrelor existente.

De asemenea, adoptarea reglementării a fost justificată de o serie de factori macro-economici şi sociali, respectiv: asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice şi eliminarea discrepanţelor privind contribuţia la bugetul asigurărilor sociale, respectiv a inegalităţilor de alocare a resurselor pentru finanţarea pensiilor publice;

[12] Koua Poirrez vs. Franţa, cerere nr. 40892/98, hotărâre din 30.09.2003, § 46; Luczak vs. Polonia, cerere nr. 77782/01, hotărâre din 27 noiembrie 2007, § 52; Twizell vs. Regatul Unit, cerere nr. 25379/02, hotărâre din 20 mai 2008, § 21-24; Gaygusuz vs. Austria, cerere nr. 17371/90, hotărâre din 16 septembrie 1996, § 42;

[13] Aizpurua Ortiz vs. Spania, precit, § 48;

[14] Kjartan Ásmundsson vs. Islanda, precit, § 40; Maggio ş.a. vs. Italia, precit, § 62;

[15] Buchen vs. Cehia, cerere nr. 36541/97, hotărâre din 26 noiembrie 2002, , § 73-75;

[16] Rasmunssen vs. Polonia, precit, § 75 şi jurisprudenţa loc. cit;

[17] Maggio ş.a., precit, § 73; Stec, precit, § 61;

[18] Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.433 din 28.06.2010;

Purtător de cuvânt al

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

judecător Georgeta Barbălată

Cine pot fi intermediari în asigurări?

2011-12-08T20:43:00.000+02:00

Potrivit Legii nr.32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, „intermediari în asigurări sunt persoanele fizice sau juridice, denumite în continuare broker de asigurare, asistent în brokeraj, agent de asigurare, subagent sau agent de asigurare subordonat, care desfăşoară activitate de intermediere în asigurări, în schimbul unui/unei comision/remuneraţii, autorizat sau înregistrat în condiţiile stabilite de lege şi de normele emise în aplicarea acesteia, precum şi intermediarii din statele membre care desfăşoară pe teritoriul României activitate de intermediere în asigurări, conform dreptului de stabilire şi libertăţii de a presta servicii, după caz”.

Activitățile derulate de societăți care se substituie intermediarilor autorizați pe piața de asigurări, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă penală de la 20.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON).

Mai multe aici http://www.csa-isc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=335&Itemid=104&lang=ro

Care sunt cazurile de trecere în rezervă/retragere a cadrelor militare?

2011-12-06T14:59:00.001+02:00

Potrivit art. 85 din Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare(actualizata pana la data de 29 aprilie 2011), ofiţerii, maistrii militari şi subofiţerii în activitate pot fi trecuţi în rezerva sau direct în retragere, dupã caz, în urmãtoarele situaţii:

a) la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limitã de vârstã;

b) sînt clasaţi "inapt pentru serviciul militar" de cãtre comisiile de expertiza medico-militarã;

c) sînt clasaţi "apt limitat";

d) au împlinit limita de vîrsta în grad;

e) cînd, în urma reorganizãrii unor unitãţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, nu sînt posibilitãţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii sau unitãţi, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apãrãrii Naţionale;

e^1) la expirarea termenului prevãzut în contractul încheiat în condiţiile art. 41^1, dacã una dintre pãrţi nu este de acord cu reînnoirea acestuia;

f) pentru a fi numiţi într-o funcţie publica, civilã, cu menţiunea de a fi trecuţi în rezerva;

g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;

h) prin demisie;

i) cînd manifesta dezinteres în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu sau în perfecţionarea pregãtirii lor militare şi de specialitate;

j) cînd comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale;

k) cînd, pentru o infracţiune sãvîrşitã din culpa, li s-a aplicat prin hotãrîre judecãtoreascã pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiţionatã a executãrii, ori a amenzii, precum şi în cazurile cînd au beneficiat de amnistie sau graţiere înainte de începerea executãrii pedepsei;

l) cînd încalca prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 şi art. 29 lit. f);

m) în cazul neavizãrii în vederea acordãrii autorizaţiei de acces la informaţii clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar în condiţiile legii;

n) dupã punerea la dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a limitãrii nivelului de acces la informaţii clasificate, atunci când nu se identificã o funcţie corespunzãtoare gradului deţinut cu o prevedere a nivelului de acces la informaţii clasificate înscrisã în fişa postului, la nivelul acordat dupã limitare.

Trecerea în rezervã sau direct în retragere se face din oficiu, în condiţiile prevãzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f), l), m) şi n), la propunerea consiliilor de judecatã, în condiţiile prevãzute la alin. 1 lit. i) şi j), iar în celelalte condiţii, la propunerea comandanţilor unitãţilor din care fac parte, înaintatã ierarhic.

Raportul comandantilor privind trecerea în rezerva a cadrelor militare în condiţiile prevãzute la alin. 1 lit. h) se înainteazã pe cale ierarhica, împreunã cu raportul de demisie, celor în a cãror competenta intra, potrivit art. 43, trecerea în rezerva. Pînã la comunicarea ordinului de trecere în rezerva, cei în cauza sînt obligaţi sa-si îndeplineascã atribuţiile funcţiilor în care sînt încadraţi, precum şi toate îndatoririle ce le revin.

Pe timp de rãzboi, al mobilizãrii, stãrii de asediu şi stãrii de urgenta cadrele militare nu se trec în rezerva prin demisie.

Ofiţerii în activitate care au împlinit limita de vârstã în grad pentru clasa a III-a în rezervã, prevãzutã la art. 86 alin. 4, precum şi cadrele militare care au fost clasate medical «inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţã» se trec direct în retragere, prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, în raport cu motivele care determinã schimbarea situaţiei militare.

Cadrele militare nu pot fi trecute în rezervã ca urmare a prezentãrii demisiei pe timpul executãrii misiunilor prevãzute la art. 2 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificãrile ulterioare, precum şi pe timpul executãrii altor misiuni în strãinãtate.

Inventarierea patrimoniului

2011-12-06T11:58:00.000+02:00

De ce este importantă inventarierea?

Inventarierea patrimoniului este o etapa importanta pentru inchiderea exercitiului financiar.

Ce se inventariaza?

In temeiul prevederilor Legii Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, entitatile au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii detinute.

Care este baza legală?

Inventarierea anuala este obligatorie si este reglementata de O.M.F.P. nr. 2861/2009. Persoanele care obtin venituri din activitati independente si sunt obligate sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla aplica prevederile prezentului ordin. În vederea efectuarii inventarierii, persoanele juridice aproba proceduri scrise, adaptate specificului activitatii, pe care le transmit comisiilor de inventariere.

Care este scopul inventarierii?

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de activ si de pasiv ale firmei cu ocazia inchiderii exercitiului financiar si a intocmirii situatiilor financiare anuale. Inventarierea contribuie la:

-stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta

-infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a patrimoniului unitatii

-mobilizarea rezervelor interne

-accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante

-respectarea disciplinei financiare

Cand se efectueaza in mod obligatoriu inventarierea?

Inventarierea se executa:

• la inceputul activitatii cel putin o data in cursul exercitiului financiar

• in cazul fuziunii sau incetarii activitatii

• la cererea organelor de control,cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe prevazute de lege

• cand sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune

• la schimbarea gestionarului sau in alte situatii cand intervine o predare-primire de gestiune

• cu prilejul reorganizarii gestiunilor

• ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora

• in alte cazuri prevazute de lege

Atentie: Nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice, cu privire la efectuarea inventarierii, constituie contraventie potrivit Legii Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si se sanctioneaza cu amenda de la 400 lei la 5.000 lei

Pentru alte intrebari sau documente enumerate mai jos, va stau la dispozitie.

• Cum scrii o procedura de inventariere?

• Cum stabilesti comisiile de inventariere?

• Ce documente trebuie sa elaborezi in procesul de inventariere?

• Cum realizezi practic inventarierea?

• Cum evaluezi activele si datoriile la inventar?

• Cum iti recuperezi pagubele?

• Cum compensezi plusurile si minusurile in contabilitate?

• Cum inregistrezi in contabilitate rezultatele inventarierii?

• Documente elaborate prin procesul de inventariere

• Evaluarea activelor la inventar

• Evaluarea datoriilor si a capitalurilor proprii

• Rezultatele inventarierii

* Plusuri si minusuri

* Lipsuri si perisabilitati

* Mijloace fixe propuse a fi casate

• Recuperarea pagubelor

• Compensarea plusurilor si minusurilor

• Particularitati privind inventarierea la institutii publice si la alte entitati ale administratiei publice centrale

• Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii

*****************************************

Consilier juridic Ionut NISTOR
E-mail: inistor@gmail.com
Web: http://consultjuridic.blogspot.com/